LEGEA 62/2011 a dialogului social, Actualizata 2017


TITLUL I: Dispozitii generale

Articolul 1
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) parteneri sociali - sindicate sau organizatii sindicale, angajatori ori organizatii patronale, precum si reprezentantii autoritatilor administratiei publice, care interactioneaza in procesul de dialog social;
b) dialog social - procesul voluntar prin care partenerii sociali se informeaza, se consulta si negociaza in vederea stabilirii unor acorduri in probleme de interes comun;
(i) informare - transmiterea de date de catre angajator catre sindicat sau, dupa caz, catre reprezentantii alesi at angajatilor, pentru a le permite sa se familiarizeze cu problematica dezbaterii si sa o examineze in cunostinta de cauza;
(ii) consultare - schimbul de opinii in cadrul dialogului social;
(iii) negociere colectiva - negocierea dintre angajator sau organizatia patronala si sindicat ori organizatia sindicala sau reprezentantii angajatilor, dupa caz, care urmareste reglementarea relatiilor de munca ori de serviciu dintre cele doua parti, precum si orice alte acorduri in probleme de interes comun;
c) dialog social bipartit - dialogul desfasurat numai intre sindicate sau organizatii sindicale si angajatori ori organizatii patronale;
d) dialog social tripartit - dialogul desfasurat intre sindicate sau organizatii sindicale, angajatori ori organizatii patronale si autoritatile administratiei publice;
e) angajator-persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca ori raport de serviciu;
f) organizatie patronala - organizatia patronilor, autonoma, fara caracter politic, infiintata in baza principiului liberei asocieri, ca persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial, constituita in scopul apararii si promovarii drepturilor si intereselor comune ale membrilor sai, prevazute de dispozitiile legale in vigoare, pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, precum si de statutele proprii;
g) angajat - persoana fizica, parte a unui contract individual de munca ori raport de serviciu, care presteaza munca pentru si sub autoritatea unui angajator si beneficiaza de drepturile prevazute de lege, precum si de prevederile contractelor sau acordurilor colective de munca aplicabile;
h) reprezentanti ai angajatilor - cei alesi si mandatati de catre angajati sa ii reprezinte pe acestia, potrivit legii;
i) contract colectiv de munca - conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala si reprezentantii angajatilor, prin care se stabilesc clauze privind drepturile si obligatiile ce decurg din relatiile de munca. Prin incheierea contractelor colective de munca se urmareste promovarea si apararea intereselor partilor semnatare, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munca, in vederea asigurarii pacii sociale;
j) acord colectiv-conventia incheiata in forma scrisa intre organizatiile sindicale ale functionarilor publici sau ale functionarilor publici cu statut special, reprezentantii acestora si reprezentantii autoritatii ori institutiei publice;
k) unitate - persoana juridica care angajeaza nemijlocit forta de munca;
l) grup de unitati - forma de structurare in vederea negocierii colective la acest nivel. Se poate constitui din doua sau mai multe unitati care au acelasi obiect principal de activitate conform codului din Clasificarea activitatilor din economia nationala, denumit in continuare cod CAEN;
Companiile nationale, regiile autonome, institutiile sau autoritatile publice pot constitui grupuri de unitati daca au in componenta, in subordine ori in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca;
m) depozitar al contractului colectiv de munca - autoritatea publica competenta sa inregistreze contractul colectiv de munca;
n) conflict de munca - conflictul dintre angajati si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca sau de serviciu. Conflictele de munca pot fi colective sau individuale;
o) conflict colectiv de munca - conflictul de munca ce intervine intre angajati si angajatori care are ca obiect inceperea, desfasurarea sau incheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de munca;
p) conflict individual de munca - conflictul de munca ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii care decurg din contractele individuale si colective de munca ori din acordurile colective de munca si raporturile de serviciu ale functionarilor publici, precum si din legi sau din alte acte normative. De asemenea, sunt considerate conflicte individuale de munca urmatoarele:
(i) conflictele in legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca ori raportul de serviciu;
(ii) conflictele in legatura cu constatarea nulitatii contractelor individuale de munca ori a unor clauze ale acestora;
(iii) conflictele in legatura cu constatarea incetarii raporturilor de serviciu ori a unor clauze ale acestora;
q) parti indreptatite sa negocieze un contract colectiv de munca - angajatori, organizatii patronale sau organizatii sindicale care intrunesc conditiile legale pentru a participa la negocierea unui contract colectiv de munca;
r) sectoare de activitate - sectoarele economiei nationale care se stabilesc de catre Consiliul National Tripartit si se aproba prin hotarare a Guvernului;
s) recunoastere reciproca - acordul voluntar prin care partenerii isi recunosc unul altuia legitimitatea in vederea stabilirii unui demers comun;
t) reprezentativitate - atribut al organizatiilor sindicale sau patronale dobandit potrivit prevederilor prezentei legi, care confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizat;
u) organizatie sindicala - denumire generica pentru sindicat, federatie sau confederatie sindicala. Se constituie pe baza dreptului de libera asociere, in scopul apararii drepturilor prevazute in legislatia nationala, in contractele colective si individuale de munca sau in acordurile colective de munca, precum si in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, pentru promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor sai;
v) patron - persoana juridica inmatriculata, persoana fizica autorizata potrivit legii sau persoana care exercita potrivit legii o meserie ori profesiune in mod independent, care administreaza si utilizeaza capital in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta si care angajeaza munca salariata;
w) sindicat-forma de organizare voluntara a angajatilor, in scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale in relatia cu angajatorul.
TITLUL II: Organizatiile sindicale
CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Articolul 2
(1) Organizatiile sindicale sunt independente fata de autoritatile publice, de partidele politice si de organizatiile patronale.
(2) Organizatiile sindicale nu pot desfasura activitati cu caracter politic.

Articolul 3
(1) Persoanele incadrate cu contract individual de munca, functionarii publici si functionarii publici cu statut special in conditiile legii, membrii cooperatori si agricultorii incadrati in munca au dreptul, fara nicio ingradire sau autorizare prealabila, sa constituie si/sau sa adere la un sindicat.
(2) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numar de cel putin 15 angajati din aceeasi unitate.
(3) Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca sau sa nu faca parte, sa se retraga sau sa nu se retraga dintr-o organizatie sindicala.
(4) O persoana poate face parte, in acelasi timp, numai dintr-o singura organizatie sindicala la acelasi angajator.
(5) Salariatii minori, de la implinirea varstei de 16 ani, pot fi membri ai unei organizatii sindicale, fara a fi necesara incuviintarea prealabila a reprezentantilor lor legali.

Articolul 4
Persoanele care detin functii de demnitate publica conform legii, magistratii, personalul militar din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, unitatile si/sau subunitatile din subordinea ori coordonarea acestora nu pot constitui si/sau adera la o organizatie sindicala.
CAPITOLUL II: Constituirea, organizarea si functionarea organizatiilor sindicale
SECTIUNEA 1: Statutele organizatiilor sindicale

Articolul 5
Constituirea, organizarea, functionarea, reorganizarea si incetarea activitatii unei organizatii sindicale se reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu respectarea prevederilor legale. In absenta unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea si incetarea activitatii organizatiei sindicale, se vor aplica dispozitiile de drept comun privind incetarea persoanelor juridice.

Articolul 6
(1) Statutele organizatiilor sindicale cuprind cel putin urmatoarele prevederi cu privire la:
a) scopul constituirii, denumirea si sediul organizatiei sindicale;
b) modul in care se dobandeste si inceteaza calitatea de membru al organizatiei sindicale;
c) drepturile si indatoririle membrilor;
d) modul de stabilire si incasare a cotizatiei;
e) organele executive de conducere, denumirea acestora, modul de alegere si de revocare, durata mandatelor si atributiile lor;
f) conditiile si normele de deliberare pentru modificarea statutului si de adoptare a hotararilor;
g) marimea si compunerea patrimoniului initial;
h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizatiei sindicale, transmiterea ori, dupa caz, lichidarea patrimoniului.
(2) Clauzele statutare contrare legilor in vigoare sunt nule de drept.

Articolul 7
(1) Organizatiile sindicale au dreptul de a-si elabora reglementari proprii, de a-si alege liber reprezentantii, de a-si organiza gestiunea si activitatea si de a-si formula programe proprii de actiune, cu respectarea legii.
(2) Este interzisa orice interventie din partea autoritatilor publice, a angajatorilor si a organizatiilor acestora de natura sa limiteze ori sa impiedice exercitarea drepturilor prevazute la alin. (1) .
SECTIUNEA 2: Conducerea organizatiilor sindicale

Articolul 8
Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor sindicale persoane care au capacitate de exercitiu deplina si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii.

Articolul 9
Membrilor organelor de conducere alese ale organizatiilor sindicale li se asigura protectia legii contra oricaror forme de conditionare, constrangere sau limitare in exercitarea functiilor lor.

Articolul 10
(1) Sunt interzise modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale de munca ale membrilor organizatiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenta la sindicat si activitatea sindicala.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si raporturilor de serviciu ale functionarilor publici si functionarilor publici cu statut special.

Articolul 11
Perioada in care persoana aleasa in organul de conducere este salarizata de organizatia sindicala constituie vechime in munca.

Articolul 12
Prin contractele colective de munca sau, dupa caz, prin acordurile colective privind raporturile de serviciu se pot stabili, in conditiile legii, si alte masuri de protectie in afara celor prevazute la art. 10 si 11 pentru cei alesi in organele executive de conducere ale organizatiilor sindicale.

Articolul 13
Organul executiv de conducere al organizatiei sindicale are obligatia de a tine evidenta numarului de membri, a incasarilor si a cheltuielilor de orice fel.
SECTIUNEA 3: Dobandirea personalitatii juridice

Articolul 14
(1) Pentru dobandirea de catre sindicat a personalitatii juridice, imputernicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevazut in procesul-verbal de constituire, trebuie sa depuna o cerere de inscriere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul acesta.
(2) La cererea de inscriere a sindicatului se anexeaza originalul si cate doua copii certificate de reprezentantul legal de pe urmatoarele acte:
a) procesul-verbal de constituire a sindicatului, semnat de membrii fondatori;
b) statutul;
c) lista membrilor organului executiv de conducere a sindicatului, cu mentionarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiunii/functiei si a domiciliului acestora.

Articolul 15
(1) La primirea cererii de inscriere, judecatoria competenta potrivit art. 14 alin. (1) este obligata ca, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea acesteia, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la art. 14 alin. (2) ;
b) daca statutul sindicatului este conform prevederilor legale in vigoare.
(2) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru constituirea sindicatului nu sunt indeplinite, presedintele completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe imputernicitul special prevazut la art. 14 alin. (1) , caruia ii solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in termen de cei mult 7 zile.
(3) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (1) , instanta va proceda la solutionarea cererii in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei sindicale.
(4) Instanta pronunta o hotarare motivata de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotararea judecatoriei se comunica semnatarului cererii de inscriere, in termen de cel mult 5 zile de la pronuntare.

Articolul 16
(1) Hotararea judecatoriei este supusa numai apelului.
(2) Termenul de apel este de 15 zile si curge de la comunicarea hotararii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 462 alin. (4) din Codul de procedura civila.
(3) Apelul se judeca cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei sindicale, in termen de 30 de zile. Instanta de apel redacteaza decizia si restituie dosarul judecatoriei in termen de 5 zile de la pronuntare.
Articolul 17
(1) Judecatoria este obligata sa tina un registru special al sindicatelor, in care se inscriu: denumirea si sediul sindicatului, numele si prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data inscrierii, precum si numarul si data hotararii judecatoresti definitive de admitere a cererii de inscriere.
(2) Inscrierea in registrul special al sindicatelor prevazut la alin. (1) se face din oficiu, in termen de 7 zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate de judecatorie.
___
(3) Certificatul de inscriere a sindicatului in registrul special al judecatoriei se comunica acestuia in termen de 5 zile de la inscriere.

Articolul 18
Sindicatul dobandeste personalitate juridica de la data inscrierii in registrul special al sindicatelor, prevazut la art. 17 alin. (1) , a hotararii judecatoresti definitive
Articolul 19
Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului, pe care judecatoria certifica inscrierea pe fiecare pagina, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte acte depuse se restituie sindicatului, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevazute la art. 14 alin. (2) , in copii semnate pe fiecare pagina de imputernicitul special si vizate de judecatorie, se va pastra in arhiva acesteia.

Articolul 20
(1) Organizatiile sindicale sunt obligate sa aduca la cunostinta judecatoriei sau a Tribunalului Municipiului Bucuresti, dupa caz, unde s-au inregistrat, in termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum si orice schimbare in componenta organului de conducere.
(2) Instanta prevazuta la alin. (1) este obligata sa mentioneze in registrul special al sindicatelor, prevazut la art. 17 alin. (1) , modificarile din statut, precum si schimbarile din componenta organului de conducere al organizatiei sindicale.
(3) Cererea privind modificarea statutelor si/sau a componentei organelor de conducere ale organizatiilor sindicale va fi insotita de urmatoarele documente, in doua exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special desemnat de organul de conducere:
a) procesul-verbal al sedintei statutare a organului abilitat sa hotarasca modificarea statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice si copie a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului sau a componentei organelor de conducere, dupa caz;
c) statutul, in forma modificata;
d) lista cu membrii organului de conducere, care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul si profesiunea/functia.
SECTIUNEA 4: Patrimoniul organizatiei sindicale

Articolul 21
Bunurile mobile si imobile din patrimoniul organizatiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fara a putea fi impartite intre acestia.

Articolul 22
(1) Organizatia sindicala poate dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru care este infiintata.
(2) Organizatiile sindicale reprezentative, in conditiile legii, pot negocia prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate punerea la dispozitie a spatiilor si facilitatilor necesare desfasurarii activitatii sindicale.
(3) Pentru construirea de sedii proprii, confederatiile si federatiile sindicale reprezentative pot primi, in conditiile prevazute de lege, in concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale. Inchirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competenta.

Articolul 23
Bunurile mobile si imobile dobandite de catre o organizatie sindicala de la autoritatile publice centrale sau locale, cu titlu gratuit, ori primite in folosinta nu pot fi utilizate, direct sau indirect, in scopuri patrimoniale.

Articolul 24
(1) La cererea organizatiei sindicale si cu acordul membrilor acesteia, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata.
(2) Cotizatia platita de membrii de sindicat este deductibila in cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Articolul 25
Organizatia sindicala poate, in conditiile prevazute de statut:
a) sa sprijine material membrii sai in exercitarea profesiunii;
b) sa constituie case de ajutor proprii;
c) sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii;
d) sa infiinteze si sa administreze, in conditiile legii, in interesul membrilor sai, unitati sociale, de cultura, invatamant si cercetare in domeniul activitatii sindicale, societati comerciale, de asigurari, precum si banca proprie;
e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor sai;
f) sa organizeze si sa sprijine material si financiar activitati cultural-artistice;
g) sa organizeze si sa desfasoare cursuri de pregatire si calificare profesionala, in conditiile legii;
h) sa desfasoare si alte activitati prevazute prin statut, in conditiile legii.

Articolul 26
(1) Controlul activitatii financiare proprii a organizatiilor sindicale se realizeaza prin comisia de cenzori, care functioneaza potrivit statutului si legislatiei in vigoare.
(2) Controlul asupra activitatii economice desfasurate de organizatiile sindicale, precum si asupra stabilirii si virarii obligatiilor fata de bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale se realizeaza de catre organele administratiei de stat competente, potrivit legii.
SECTIUNEA 5: Atributiile organizatiilor sindicale

Articolul 27
In vederea realizarii scopului pentru care sunt constituite, organizatiile sindicale au dreptul sa foloseasca mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de solutionare a litigiilor prin conciliere, mediere, arbitraj, petitie, pichet de protest, mars, miting si demonstratie sau greva, in conditiile prevazute de lege.

Articolul 28
(1) Organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.
(2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) , organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, in baza unei imputerniciri scrise din partea acestora. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata in mod expres.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute de alin. (1) si (2) , organizatiile sindicale au calitate procesuala activa.

Articolul 29
Confederatiile sindicale reprezentative la nivel national pot adresa autoritatilor publice competente, in conditiile art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata, propuneri de legiferare in domeniile de interes sindical.

Articolul 30
(1) Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sa participe in consiliul de administratie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv in cazul administratiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic si social.
(2) In scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor, organizatiile sindicale reprezentative vor primi de la angajatori sau de la organizatiile acestora informatiile necesare pentru negocierea contractelor colective de munca ori, dupa caz, a acordurilor colective, in conditiile legii.
(3) Hotararile consiliului de administratie sau ale altor organe asimilate acestuia privitoare la probleme de interes profesional, economic si social vor fi comunicate in scris sindicatului, in termen de doua zile lucratoare de la data desfasurarii sedintei.

Articolul 31
La cererea organizatiilor sindicale afiliate, federatiile sau confederatiile sindicale reprezentative, dupa caz, pot delega reprezentanti care sa le asiste ori sa le reprezinte interesele in relatia cu angajatorii sau organizatiile acestora.
SECTIUNEA 6: Raporturile organizatiilor sindicale cu membrii lor

Articolul 32
Raporturile dintre organizatiile sindicale si membrii lor sunt reglementate prin statutele proprii si prin prezenta lege.

Articolul 33
(1) Membrii unei organizatii sindicale au dreptul de a se retrage din organizatia sindicala fara a avea obligatia de a arata motivele.
(2) Membrii care se retrag din organizatia sindicala nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizatie sau a sumelor ori bunurilor donate.

Articolul 34
Membrii alesi in organele executive de conducere ale organizatiilor sindicale, personalul de specialitate si administrativ din aparatul acestora pot fi salarizati din fondurile organizatiilor sindicale.

Articolul 35
(1) Membrii alesi in organele executive de conducere ale sindicatului care lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de angajati au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un numar de zile destinate activitatii sindicale, negociate prin contractul sau acordul colectiv de munca la nivel de unitate, fara obligatia angajatorului de a plati drepturile salariale pentru aceste zile.
(2) Zilele neutilizate pentru activitatea sindicala intr-o luna nu pot fi reportate pentru luna urmatoare.
(3) Modalitatea de desfasurare a activitatilor sindicale in timpul programului normal de lucru se stabileste de catre parti prin contractul sau acordul colectiv de munca la nivel de unitate.
CAPITOLUL III: Reorganizarea si dizolvarea organizatiilor sindicale

Articolul 36
In cazul reorganizarii unei organizatii sindicale, hotararile asupra patrimoniului se iau conform prevederilor din statut.

Articolul 37
Organizatiile sindicale se pot dizolva prin hotarare a membrilor sau a delegatilor acestora, adoptata conform statutelor proprii.

Articolul 38
(1) In cazul dizolvarii, patrimoniul organizatiei sindicale se imparte conform dispozitiilor din statut sau, in lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotararii adunarii de dizolvare.
(2) Daca statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului si nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotarare in aceasta privinta, tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, sesizat de oricare membru al organizatiei sindicale, hotaraste asupra distribuirii patrimoniului.

Articolul 39
(1) In termen de 5 zile de la dizolvare, conducatorii organizatiei sindicale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligati sa ceara instantei judecatoresti competente care a operat inscrierea ei in registrul special al sindicatelor ca persoana juridica sa faca mentiunea dizolvarii organizatiei sindicale.
(2) Dupa implinirea termenului de 5 zile, orice persoana interesata din randul membrilor organizatiei sindicale poate cere instantei judecatoresti competente efectuarea mentiunii prevazute la alin. (1) .
(3) Mentiunea prevazuta la alin. (1) se va face pe pagina si la locul unde s-a facut inscrierea in registrul special al sindicatelor.

Articolul 40
(1) Organizatiile sindicale nu pot fi dizolvate si nu li se poate suspenda activitatea in baza unor acte de dispozitie ale autoritatilor administratiei publice sau ale patronatelor.
(2) In cazul in care o organizatie sindicala nu mai intruneste conditiile minime de constituire, orice tert interesat poate solicita instantei competente dizolvarea organizatiei in cauza, in baza unei cereri motivate.
CAPITOLUL IV: Forme de asociere a organizatiilor sindicale

Articolul 41
(1) Sindicatele legal constituite se pot asocia dupa criteriul sectoarelor de activitate.
(2) Doua sau mai multe sindicate constituite in cadrul aceluiasi sector de activitate se pot asocia in vederea constituirii unei federatii sindicale.
(3) Doua sau mai multe federatii sindicale din sectoare de activitate diferite se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii sindicale.
(4) Federatiile sau confederatiile sindicale pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale teritoriale.
(5) Un sindicat poate fi afiliat, la nivel national, la o singura federatie sindicala. De asemenea, o federatie sindicala poate fi afiliata, la nivel national, unei singure confederatii sindicale.

Articolul 42
(1) Federatiile si confederatiile sindicale constituite prin asociere, potrivit art. 41 alin. (2) si (3) , dobandesc personalitate juridica potrivit dispozitiilor prezentei legi.
(2) In vederea dobandirii personalitatii juridice, imputernicitul special al federatiei sau confederatiei sindicale va depune la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul aceasta o cerere pentru dobandirea personalitatii juridice, insotita de urmatoarele inscrisuri:
a) hotararea de constituire a federatiei sau confederatiei sindicale;
b) hotararile organizatiilor sindicale de a se asocia intr-o federatie sau confederatie, semnate de reprezentantii legali ai acestora;
c) copii legalizate ale hotararilor judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice, ramase definitive, de catre organizatiile sindicale care se asociaza;
d) statutul federatiei sau confederatiei sindicale constituite;
e) lista membrilor din organul executiv de conducere, cu numele, prenumele, codul numeric personal si functia acestora.

Articolul 43
(1) Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 41 alin. (4) , dobandesc personalitate juridica la cererea federatiilor sau a confederatiilor sindicale care au hotarat constituirea acestora. In acest scop, imputernicitul special al federatiei sau al confederatiei sindicale va depune o cerere de dobandire a personalitatii juridice la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul uniunea sindicala teritoriala, insotita de hotararea federatiei ori a confederatiei sindicale de constituire a uniunii, potrivit statutului, copia certificata a statutului federatiei sau confederatiei sindicale si de copia legalizata a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre aceasta, ramasa definitiva.
(2) Mai multe federatii sau confederatii sindicale pot constitui in comun uniuni sindicale teritoriale.

Articolul 44
(1) Tribunalul competent prevazut la art. 42 alin. (2) si la art. 43, dupa caz, este obligat ca, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, dupa caz;
b) daca actul constitutiv si statutele organizatiilor sindicale sunt conforme cu prevederile legale in vigoare.
(2) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru constituirea organizatiilor sindicale nu sunt indeplinite, presedintele completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe imputernicitul special prevazut la art. 42 alin. (2) si la art. 43 alin. (1) , caruia ii solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in termen de cel mult 7 zile.
(3) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (1) , instanta respectiva va proceda la solutionarea cererii in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special.
(4) Instanta prevazuta la alin. (1) pronunta o hotarare motivata de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotararea tribunalului se comunica organizatiei, in termen de cel mult 5 zile de la pronuntare.

Articolul 45
(1) Hotararea tribunalului este supusa numai apelului.
(2) Termenul de apel este de 15 zile si curge de la comunicarea hotararii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 462 alin. (4) din Codul de procedura civila.
(3) Apelul se judeca cu celeritate, in cel mult 45 de zile, cu citarea imputernicitului special. Instanta de apel redacteaza decizia in termen de 5 zile de la pronuntare.
Articolul 46
(1) Tribunalul Municipiului Bucuresti este obligat sa tina un registru special al federatiilor, confederatiilor sindicale si uniunilor sindicale teritoriale ale acestora, in care consemneaza: denumirea si sediul organizatiilor sindicale constituite prin asociere, numele si prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data inscrierii, precum si numarul si data hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice.
(2) Inscrierea in registrul special prevazut la alin. (1) se face din oficiu, in termen de 7 zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate de tribunal.
(3) Certificatul de inscriere a federatiei, confederatiei sindicale si a uniunii sindicale teritoriale in registrul special al tribunalului se comunica acestora in termen de 5 zile de la inscriere.

Articolul 47
Organizatia sindicala constituita prin asociere dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a cererii de inscriere in registrul special.
Articolul 48
Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie organizatiei sindicale constituite prin asociere, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevazute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43 alin. (1) , in copii certificate de imputernicitul special, se va pastra in arhiva tribunalului.

Articolul 49
(1) Organizatia sindicala constituita prin asociere este obligata sa aduca la cunostinta tribunalului unde s-a inregistrat, in termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum si orice schimbare in componenta organului executiv de conducere.
(2) Pentru aprobarea modificarii statutului sunt aplicabile in mod corespunzator dispozitiile art. 42-48.
(3) Instanta este obligata sa mentioneze in registrul special modificarile din statut, precum si schimbarile din compunerea organului executiv de conducere al organizatiei sindicale.

Articolul 50
Organizatiile sindicale se pot afilia la alte organizatii interne si internationale, conform statutului acestora.
CAPITOLUL V: Reprezentativitatea organizatiilor sindicale

Articolul 51
(1) Sunt reprezentative la nivel national, de sector de activitate, de grup de unitati si de unitate organizatiile sindicale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
A.la nivel national:
a) au statut legal de confederatie sindicala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) organizatiile sindicale componente cumuleaza un numar de membri de cel putin 5% din efectivul angajatilor din economia nationala;
d) au structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu dintre judetele Romaniei, inclusiv municipiul Bucuresti;
B.la nivel de sector de activitate sau grup de unitati:
a) au statut legal de federatie sindicala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) organizatiile sindicale componente cumuleaza un numar de membri de cel putin 7% din efectivul angajatilor din sectorul de activitate sau grupul de unitati respectiv;
C.la nivel de unitate:
a) au statut legal de sindicat;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin jumatate plus unu din numarul angajatilor unitatii.
(2) Indeplinirea de catre organizatiile sindicale a conditiilor de reprezentativitate se constata, la cererea acestora, de catre instanta care le-a acordat personalitate juridica, prin depunerea la instanta a documentatiei prevazute la art. 52.
(3) Hotararea se motiveaza si se comunica in 15 zile de la pronuntare.
(4) Hotararea judecatoreasca poate fi atacata numai cu apel.
Articolul 52
Dovada indeplinirii conditiilor de reprezentativitate se face astfel:
A.la nivel national:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice de confederatie si a ultimei hotarari judecatoresti definitive de modificare a statutului si/sau a componentei organelor executive de conducere;
b) extras din ultimul buletin statistic publicat privind numarul total de angajati din economia nationala;
c) declaratiile semnate de reprezentantii legali ai federatiilor sindicale membre in care se specifica numarul total de membri de sindicat din fiecare federatie, precum si o situatie cumulativa semnata de reprezentantul legal al confederatiei sindicale cuprinzand lista federatiilor componente si numarul total de membri ai acestora;
d) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;
B.la nivel de sector de activitate sau grup de unitati:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice de federatie si a ultimei hotarari judecatoresti definitive de modificare a statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) declaratiile semnate de reprezentantii legali ai sindicatelor componente in care se specifica numarul total de membri de Sindicat din fiecare unitate, precum si o situatie cumulativa semnata de reprezentantul legal al federatiei sindicale;
c) datele Institutului National de Statistica privind numarul total de angajati din sectorul de activitate respectiv sau, in cazul grupului de unitati, declaratiile angajatorilor din grup privind numarul angajatilor fiecarei unitati;
d) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;
C.la nivel de unitate:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice de catre sindicat si a ultimei hotarari judecatoresti definitive de modificare a statutului si/sau componentei organului executiv de conducere;
b) declaratie semnata de reprezentantul legal al sindicatului privind numarul total de membri;
c) dovada privind numarul de angajati din unitate, eliberata de angajator;
d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de munca a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

Articolul 53
(1) Anterior depunerii dosarului pentru obtinerea reprezentativitatii la Tribunalul Municipiului Bucuresti, confederatiile si federatiile sindicale vor depune o copie scrisa si una in format electronic a respectivului dosar Sa Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care o va inregistra si va emite dovada in acest sens.
(2) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va afisa pe pagina de internet a institutiei dosarul, precum si orice alte informatii cu privire la reprezentativitate puse la dispozitie de organizatiile sindicale.
(3) Anterior depunerii dosarului pentru obtinerea reprezentativitatii la judecatorie, sindicatele vor depune o copie scrisa si una in format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de munca, care o va inregistra si va emite dovada in acest sens.
TITLUL III: Organizatiile patronale
CAPITOLUL I: Constituirea, organizarea si functionarea organizatiilor patronale
SECTIUNEA 1: Constituire si organizare

Articolul 54
Organizatiile patronale sunt independente fata de autoritatile publice, de partidele politice si de sindicate.

Articolul 55
(1) Organizatiile patronale se constituie prin asociere libera, pe sectoare de activitate, teritorial sau la nivel national, dupa cum urmeaza:
a) patronii se pot asocia pentru constituirea unei organizatii patronale;
b) doua sau mai multe organizatii patronale pot constitui o federatie patronala;
c) doua sau mai multe federatii patronale pot constitui o confederatie patronala.
(2) Organizatiile patronale isi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate juridica isi desfasoara activitatea in baza statutului organizatiilor patronale din care fac parte.
(3) Federatiile si confederatiile patronale pot constitui din organizatiile afiliate uniuni patronale teritoriale.
(4) Uniunile patronale teritoriale dobandesc personalitate juridica la cererea federatiilor sau a confederatiilor patronale care au hotarat constituirea acestora. In acest scop, imputernicitul special al federatiei sau confederatiei patronale va depune o cerere de dobandire a personalitatii juridice la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul uniunea patronala teritoriala, insotita de hotararea federatiei sau a confederatiei patronale de constituire a uniunii, potrivit statutului, copiile certificate ale statutelor federatiilor si/sau confederatiilor patronale si de copiile legalizate ale hotararilor judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre acestea, ramase definitive.
(41) Un angajator poate fi afiliat, la nivel national, la o singura federatie patronala. De asemenea, o federatie patronala poate fi afiliata, la nivel national, la o singura confederatie patronala de rang superior.
(5) O organizatie patronala nu se poate afilia decat la o singura organizatie patronala de rang superior.
(6) Organizatiile patronale constituite la nivel national trebuie sa aiba in componenta structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu dintre judete, inclusiv in municipiul Bucuresti.

Articolul 56
(1) Organizatiile patronale isi desfasoara activitatea in baza statutelor si regulamentelor proprii, potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Organizatiile patronale nu pot desfasura activitati cu caracter politic.
SECTIUNEA 2: Statutul

Articolul 57
Modul de constituire, organizare, functionare si de dizolvare a unei organizatii patronale se reglementeaza prin statutul adoptat de catre membrii sai, cu respectarea dispozitiilor legale.

Articolul 58
(1) Statutul va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, cel putin urmatoarele elemente:
a) denumirea organizatiei patronale si sediul principal;
b) obiectul de activitate si scopul;
c) patrimoniul initial, marimea si compunerea acestuia;
d) sursele de finantare;
e) drepturile si obligatiile membrilor;
f) organele de conducere;
g) criteriul de constituire;
h) procedura de dizolvare si lichidare a organizatiei patronale.
(2) Personalitatea juridica a organizatiei patronale se dobandeste potrivit prezentei legi.
(3) Pentru dobandirea personalitatii juridice de catre organizatia patronala, imputernicitul special al membrilor fondatori ai organizatiei patronale, prevazut in procesul-verbal de constituire, trebuie sa depuna o cerere de inscriere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul aceasta.
(4) La cererea de inscriere a organizatiei patronale se anexeaza originalul si cate doua copii certificate de reprezentantul legal ale urmatoarelor acte:
a) procesul-verbal de constituire a organizatiei patronale, semnat de membrii fondatori;
b) statutul;
c) lista membrilor organului executiv de conducere al organizatiei patronale, cu mentionarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiunii/functiei si domiciliului acestora;
d) dovada existentei sediului.
(5) La primirea cererii de inscriere, judecatoria competenta potrivit alin. (3) este obligata ca, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea acesteia, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la alin. (4) ;
b) daca statutul organizatiei patronale este conform prevederilor legale in vigoare.
(6) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru constituirea organizatiei patronale nu sunt indeplinite, presedintele completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe imputernicitul special prevazut la alin. (3) , caruia ii solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in termen de cel mult 7 zile.
(7) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (3) , instanta va proceda la solutionarea cererii in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei patronale.
(8) Instanta pronunta o hotarare motivata de admitere sau de respingere a cererii.
(9) Hotararea judecatoriei se comunica semnatarului cererii de inscriere, in termen de cel mult 5 zile de la pronuntare.
(10) Hotararea judecatoriei este supusa numai apelului.
(11) Termenul de apel este de 15 zile si curge de la comunicarea hotararii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 462 alin. (4) din Codul de procedura civila.
(12) Apelul se judeca cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei patronale, in termen de 30 de zile. Instanta de apel redacteaza decizia si restituie dosarul judecatoriei in termen de 5 zile de la pronuntare.
Articolul 59
(1) Judecatoria este obligata sa tina un registru special de evidenta a organizatiilor patronale, in care se inscriu: denumirea si sediul organizatiei patronale, criteriul de constituire, numele si prenumele membrilor organului executiv de conducere, precum si numarul si data hotararii judecatoresti definitive de admitere a cererii de inscriere.
(2) Certificatul de inscriere a organizatiei patronale in registrul special al judecatoriei se comunica acesteia in termen de 5 zile de la inscriere.
(3) Organizatia patronala dobandeste personalitate juridica de la data inscrierii in registrul special prevazut la alin. (1) a hotararii judecatoresti definitive de admitere a cererii de inscriere.
(4) Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului, pe care judecatoria certifica inscrierea pe fiecare pagina, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte acte depuse se restituie organizatiei patronale, iar al doilea exemplar al tuturor actelor din dosar, in copii semnate pe fiecare pagina de imputernicitul special si vizate de judecatorie, se va pastra in arhiva acesteia.
(5) Organizatiile patronale sunt obligate sa aduca la cunostinta judecatoriei sau a Tribunalului Municipiului Bucuresti, dupa caz, unde s-au inregistrat in termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum si orice schimbare in componenta organului de conducere.
(6) Instanta prevazuta la alin. (5) este obligata sa mentioneze in registrul special prevazut la alin. (1) modificarile din statut, precum si schimbarile din componenta organului de conducere al organizatiei patronale.
(7) Cererea privind modificarea statutelor si/sau a componentei organelor de conducere ale organizatiilor patronale va fi insotita de urmatoarele documente, in doua exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special desemnat de organul de conducere:
a) procesul-verbal al sedintei statutare a organului abilitat sa hotarasca modificarea statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice si copie a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului sau a componentei organelor de conducere, dupa caz;
c) statutul, in forma modificata;
d) lista cu membrii organului de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul si functia/profesiunea.
(8) Organizatia patronala are obligatia ca, in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de infiintare, sa transmita Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in format electronic, statutul, actul constitutiv, tabelul de adeziuni, datele de contact ale membrilor organelor executive de conducere, precum si hotararea judecatoreasca definitiva.
Articolul 60
Organizatia patronala dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
SECTIUNEA 3: Drepturile si obligatiile organizatiilor patronale

Articolul 61
Organizatiile patronale reprezinta, sustin si apara interesele membrilor lor in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice, in raport cu obiectul si scopul lor de activitate, in plan national si international, potrivit propriilor statute si in acord cu prevederile prezentei legi.

Articolul 62
(1) In vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate, organizatiile patronale:
a) reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, juridice si sociale ale membrilor lor;
b) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii;
c) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu sindicatele, precum si in structurile bipartite si tripartite de dialog social;
d) elaboreaza si promoveaza coduri de conduita in afaceri;
e) promoveaza principiile responsabilitatii sociale;
f) asigura pentru membrii lor informarea, facilitarea de relatii intre acestia, precum si cu alte organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de specialitate, inclusiv in domeniul ocuparii si formarii profesionale, precum si al sanatatii si securitatii in munca;
g) la cererea membrilor acestora, au dreptul de a-i asista si reprezenta in fata instantelor de judecata de toate gradele, a organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati, prin aparatori proprii sau alesi;
h) elaboreaza si implementeaza politici de ocupare si plasare a fortei de munca;
i) elaboreaza strategii si politici de dezvoltare economico-sociala la nivel sectorial si national, in conditiile legii;
j) infiinteaza si administreaza, in conditiile legii, in interesul membrilor lor, unitati sociale, de cultura, invatamant si cercetare in domeniul propriu de interes, societati comerciale, de asigurari, precum si banca proprie.
(2) Organizatiile patronale sunt abilitate sa asigure orice servicii cerute de membrii lor, in conditiile legii.

Articolul 63
(1) Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor patronale persoane care au capacitate deplina de exercitiu si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii.
(2) Membrilor organelor de conducere ale organizatiilor patronale li se asigura protectia legii impotriva oricaror forme de discriminare, conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii atributiilor si/sau a mandatului lor, sub sanctiunea pedepselor prevazute de lege.

Articolul 64
(1) Confederatiile patronale reprezentative la nivel national pot adresa autoritatilor publice competente, in conditiile art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata, propuneri de legiferare in domeniile specifice de interes.
(2) Confederatiile patronale reprezentative la nivel national se pot constitui intr-o structura de reprezentare unitara a intereselor lor, in conditiile in care aceasta structura cuprinde cel putin jumatate plus unu din totalitatea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national.
(3) Accesul in structura de reprezentare prevazuta la alin. (2) nu poate fi conditionat sau restrictionat pentru nicio confederatie patronala reprezentativa la nivel national in conditiile legii.
SECTIUNEA 4: Patrimoniul si finantarea activitatii

Articolul 65
Bunurile mobile si imobile apartinand organizatiilor patronale pot fi folosite numai in interesul acestora si potrivit scopului pentru care au fost infiintate.

Articolul 66
Organizatiile patronale pot dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile sau imobile necesare in vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate.

Articolul 67
Activitatea economico-financiara a organizatiilor patronale se desfasoara potrivit bugetului propriu de venituri si cheltuieli.

Articolul 68
(1) Sursele veniturilor organizatiilor patronale pot fi: taxe de inscriere, cotizatii, donatii, sponsorizari si alte venituri, potrivit statutelor si legilor in vigoare.
(2) Veniturile organizatiilor patronale sunt destinate realizarii scopurilor pentru care au fost infiintate si nu pot fi repartizate membrilor acestora.
(3) Controlul activitatii financiare proprii a organizatiilor patronale se realizeaza prin comisia de cenzori care functioneaza potrivit statutului si legislatiei in vigoare.
(4) Controlul asupra activitatii economice desfasurate de organizatiile patronale, precum si asupra stabilirii si virarii obligatiilor fata de bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale se realizeaza de catre organele administratiei de stat competente, potrivit legii.
CAPITOLUL II: Dizolvarea organizatiilor patronale

Articolul 69
In cazul dizolvarii unei organizatii patronale, patrimoniul acesteia se imparte cu respectarea prevederilor statutului si ale dreptului comun in materie.

Articolul 70
(1) In termen de 15 zile de la dizolvare, reprezentantul mandatat al organizatiei patronale sau lichidatorii patrimoniului sunt obligati sa solicite instantei judecatoresti competente sa faca mentiunea dizolvarii.
(2) Dupa expirarea termenului de 15 zile, orice persoana interesata poate solicita instantei judecatoresti competente operarea mentiunii prevazute la alin. (1) .

Articolul 71
Organizatiile patronale se pot afilia la alte organizatii interne si internationale, conform statutului acestora.
CAPITOLUL III: Reprezentativitatea organizatiilor patronale

Articolul 72
(1) Sunt reprezentative la nivel national sau de sector de activitate organizatiile patronale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
A.la nivel national:
a) au statut legal de confederatie patronala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin 7% din angajatii din economia nationala, cu exceptia angajatilor din sectorul bugetar;
d) au structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu din judetele Romaniei, inclusiv in municipiul Bucuresti;
B.la nivel de sector de activitate:
a) au statut legal de federatie patronala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin 10% din efectivul angajatilor sectorului de activitate, cu exceptia angajatilor din sectorul bugetar;
C.la nivel de unitate, reprezentativ de drept este angajatorul.
(2) Indeplinirea conditiilor de reprezentativitate prevazute la alin. (1) se constata, prin hotarare, de catre Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea organizatiei patronale, prin depunerea la instanta a documentatiei prevazute la art. 73.
(3) Hotararea se motiveaza si se comunica in 15 zile de la pronuntare.
(4) Hotararea judecatoreasca poate fi atacata numai cu apel.
Articolul 73
Dovada indeplinirii conditiilor de reprezentativitate a organizatiilor patronale se face astfel:
A.la nivel national:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice de confederatie si a ultimei hotarari judecatoresti definitive de modificare a statutului si/sau a componentei organelor executive de conducere;
b) situatie cumulativa semnata de reprezentantul legal al confederatiei patronale, cuprinzand lista federatiilor patronale afiliate, cu specificarea unitatilor membre ale acestora, precum si a numarului total de angajati al fiecareia, certificat de inspectoratele teritoriale de munca;
c) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;
B.la nivel de sector de activitate:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice de federatie de catre organizatia patronala si a ultimei hotarari judecatoresti definitive de modificare a statutului si/sau a componentei organelor executive de conducere;
b) situatie cumulativa semnata de reprezentantul legal al federatiei patronale, cuprinzand lista unitatilor membre si numarul total de angajati ai acestora, certificat de inspectoratele teritoriale de munca, precum si copii ale documentelor de aderare a membrilor la federatie;
c) sectorul de activitate si numarul de angajati din cadrul acestuia;
d) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

Articolul 74
(1) Anterior depunerii dosarului de reprezentativitate la Tribunalul Municipiului Bucuresti, confederatiile si federatiile patronale vor depune o copie scrisa si una in format electronic a respectivului dosar la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale care o va inregistra si va emite dovada in acest sens.
(2) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va afisa pe pagina de internet a institutiei dosarul, precum si orice alte informatii cu privire la reprezentativitate, puse la dispozitie de organizatiile patronale.
TITLUL IV: Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social

Articolul 75
In vederea promovarii bunelor practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai inalt nivel, se constituie Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social, denumit in continuare Consiliul National Tripartit, organism consultativ la nivel national al partenerilor sociali.

Articolul 76
Consiliul National Tripartit are urmatoarea componenta:
a) presedintii confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national;
b) reprezentanti ai Guvernului, desemnati prin decizie a primului-ministru, cel putin la nivel de secretar de stat, din fiecare minister, precum si din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu partenerii sociali;
c) reprezentantul Bancii Nationale a Romaniei, presedintele Consiliului Economic si Social si alti membrii conveniti cu partenerii sociali.

Articolul 77
Consiliul National Tripartit este prezidat de primul-ministru, loctiitorul de drept al acestuia fiind ministrul muncii, familiei si protectiei sociale.

Articolul 78
Principale atributii ale Consiliului National Tripartit sunt:
a) asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat in plata;
b) dezbaterea si analiza proiectelor de programe si strategii elaborate la nivel guvernamental;
c) elaborarea si sustinerea implementarii strategiilor, programelor, metodologiilor si standardelor in domeniul dialogului social;
d) solutionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natura sociala si economica;
e) negocierea si incheierea acordurilor si pactelor sociale, precum si a altor intelegeri la nivel national si monitorizarea aplicarii acestora;
f) analizarea si, dupa caz, aprobarea solicitarilor de extindere a aplicarii contractelor colective de munca la nivel sectorial pentru toate unitatile din sectorul respectiv de activitate;
f1) stabileste sectoarele de activitate, care se aproba prin hotarare a Guvernului;
g) alte atributii convenite intre parti.

Articolul 79
Secretariatul Consiliului National Tripartit este asigurat de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Articolul 80
Consiliul National Tripartit isi elaboreaza regulamentul propriu de organizare si functionare, care se aproba in plenul acestuia.

Articolul 81
La sedintele Consiliului National Tripartit pot fi invitati reprezentanti ai altor autoritati ale statului sau experti, conform celor convenite intre parti.
TITLUL VI: Constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial

Articolul 120
(1) In cadrul ministerelor si al altor institutii publice prevazute in anexa nr. 1, precum si la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti se constituie si vor functiona comisii de dialog social, formate din reprezentantii administratiei publice centrale sau locale, reprezentantii organizatiilor patronale si ai organizatiilor sindicale reprezentative la nivel national.
(2) Comisiile de dialog social care functioneaza la nivelul ministerelor pot aproba infiintarea unor subcomisii de dialog social sau a unor grupuri de lucru formate din persoane desemnate de plenul comisiilor respective.
(3) Comisiile de dialog social constituite la nivelul judetelor pot aproba infiintarea unor subcomisii de dialog social la nivelul localitatilor din judetul respectiv. Modalitatea de constituire si functionare a acestor subcomisii se stabileste de plenul comisiei la nivel judetean.

Articolul 121
Comisiile de dialog social au caracter consultativ si activitatea lor vizeaza, in special, urmatoarele:
a) asigurarea unor relatii de parteneriat social intre administratie, organizatiile patronale si organizatiile sindicale, care sa permita o informare reciproca permanenta asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administratiei sau al partenerilor sociali, in vederea asigurarii unui climat de pace si stabilitate sociala;
b) consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura cu caracter economico-social;
c) alte probleme din sfera de activitate a administratiei publice centrale sau din judete si municipiul Bucuresti asupra carora partenerii sociali convin sa discute.

Articolul 122
(1) Din comisiile de dialog social organizate la nivelul ministerelor si al institutiilor publice prevazute in anexa nr. 1 fac parte:
a) reprezentanti ai ministerelor sau ai respectivelor institutii publice, numiti prin ordin al ministrului, respectiv al conducatorului institutiei publice;
b) reprezentanti numiti de confederatiile patronale reprezentative la nivel national;
c) reprezentanti numiti de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national.
(2) Din comisiile de dialog social organizate la nivel teritorial fac parte:
a) prefectul, precum si reprezentanti ai prefectului si ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, numiti prin ordin de catre prefect;
b) presedintele consiliului judetean sau, pentru municipiul Bucuresti, primarul general;
c) cate un reprezentant numit de fiecare confederatie patronala reprezentativa la nivel national;
d) cate un reprezentant numit de fiecare confederatie sindicala reprezentativa la nivel national.
(3) Presedintii confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national sunt membri de drept ai comisiilor de dialog social constituite la nivelul administratiei publice centrale si locale.

Articolul 123
(1) Presedintia comisiilor de dialog social se asigura astfel:
a) la nivelul fiecarui minister, de catre un secretar de stat sau, in situatii speciale - cu acordul partenerilor de dialog social -, de catre un alt reprezentant al ministerului, imputernicit prin ordin al ministrului; la nivelul celorlalte institutii publice prevazute in anexa nr. 1, de catre un reprezentant numit de conducatorul institutiei publice;
b) la nivel teritorial, in baza principiului copresedintiei, de catre prefect si presedintele consiliului judetean sau, pentru municipiul Bucuresti, de catre primarul general.
(2) Secretariatul comisiilor de dialog social se asigura de institutia publica in cadrul careia acestea functioneaza.

Articolul 124
(1) Elaborarea unitara a politicilor nationale in domeniul dialogului social si coordonarea metodologica a comisiilor de dialog social se asigura de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(2) Presedintii comisiilor de dialog social din ministere sau din cadrul institutiilor publice prevazute in anexa nr. 1 sunt coordonati metodologic de catre secretarul de stat desemnat de ministrul muncii, familiei si protectiei sociale.
(3) Pentru exercitarea rolului sau de coordonator prevazut la alin. (1) , Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale emite norme cu caracter metodologic pentru reglementarea dialogului social.
(4) Pentru asigurarea functionarii unitare a comisiilor de dialog social, persoanele responsabile de acest domeniu din ministere, prefecturi, precum si din cadrul institutiilor publice prevazute in anexa nr. 1 vor fi instruite prin programe derulate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale prin directiile cu atributii in activitatea de dialog social.
(5) Secretariatele comisiilor de dialog social vor transmite Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale componenta comisiilor de dialog social in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(6) Raportarea activitatii comisiilor de dialog social din ministere se face lunar catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si se transmite spre informare partenerilor sociali, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2.
(7) Raportarea activitatii comisiilor de dialog social judetene se face lunar catre secretarul de stat responsabil cu dialogul social din cadrul Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2.
(8) Raportarea se face pe suport hartie si in format electronic.

Articolul 125
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, comisiile de dialog social organizate la nivelul ministerelor si institutiilor publice prevazute in anexa nr. 1, precum si in plan teritorial se vor constitui si isi vor desfasura activitatea in conformitate cu prevederile acesteia.
(2) Regulamentul-cadru privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale este prevazut in anexa nr. 3.
(3) Regulamentul-cadru privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale este prevazut in anexa nr. 4.
(4) In baza regulamentului-cadru, comisiile de dialog social isi vor elabora, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, propriul regulament de functionare, ale carui prevederi nu pot contraveni prevederilor regulamentului-cadru.

Articolul 126
Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta lege.
TITLUL VII: Negocierile colective de munca
CAPITOLUL I: Negocierea contractelor colective de munca

Articolul 127
Organizarea si desfasurarea negocierilor colective, precum si incheierea contractelor colective de munca sunt reglementate prin prezenta lege.

Articolul 128
(1) Contractele colective de munca se pot negocia la nivel de unitati, grupuri de unitati si sectoare de activitate.
(2) Criteriul de apartenenta la sectoarele de activitate este cel al obiectului principal de activitate inregistrat la registrul comertului, conform codului CAEN.
(3) Unitatile din acelasi sector de activitate definite prin apartenenta la aceeasi diviziune, grupa sau clasa, conform codului CAEN, se pot constitui voluntar in grupuri de unitati, in vederea negocierii contractelor colective la nivelul respectiv. Angajatorii care intentioneaza sa negocieze contract colectiv de munca la nivel de grup de unitati pot constitui in mod voluntar grupul de unitati, atat prin hotarare judecatoreasca de constituire, cat si prin proces-verbal sau orice alta conventie scrisa intre parti.
(4) Fac parte din contractele colective de munca si conventiile dintre partile semnatare ale acestora prin care se solutioneaza conflictele colective de munca, precum si hotararile arbitrale in aceasta materie, incepand cu data pronuntarii acestora Hotararile arbitrale se transmit depozitarului contractului colectiv de munca pentru inregistrare.

Articolul 129
(1) Negocierea colectiva este obligatorie numai la nivel de unitate, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de angajati.
(2) Initiativa negocierii apartine angajatorului sau organizatiei patronale.
(3) Angajatorul sau organizatia patronala initiaza negocierea colectiva cu cel putin 45 de zile calendaristice inaintea expirarii contractelor colective de munca sau a expirarii perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate in actele aditionale la contractele colective de munca.
(4) In cazul in care angajatorul sau organizatia patronala nu initiaza negocierea, aceasta va incepe la cererea scrisa a organizatiei sindicale reprezentative sau a reprezentantilor angajatilor, in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitarii.
(5) Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile calendaristice decat prin acordul partilor.
(6) Contractele colective de munca pot sa prevada renegocierea periodica a oricaror clauze convenite intre parti.

Articolul 130
(1) In termen de 5 zile calendaristice de la data declansarii procedurilor de negociere prevazute de art. 129 alin. (4) , angajatorul sau organizatia patronala are obligatia sa convoace toate partile indreptatite in vederea negocierii contractului colectiv de munca.
(2) La prima sedinta de negociere se stabilesc informatiile publice si cu caracter confidential pe care angajatorul le va pune la dispozitia delegatilor sindicali sau ai reprezentantilor angajatilor, conform legii si data pana la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie.
(3) Regimul informatiilor confidentiale puse la dispozitie de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor.
(4) Informatiile pe care angajatorul sau organizatia patronala le va pune la dispozitia delegatilor sindicali ori a reprezentantilor angajatilor, dupa caz, vor cuprinde cel putin date referitoare la:
a) situatia economico-financiara la zi;
b) situatia ocuparii fortei de munca.
(5) Tot la prima sedinta de negociere partile vor consemna in procesul-verbal urmatoarele:
a) componenta nominala a echipelor de negociere pentru fiecare parte, in baza unor imputerniciri scrise;
b) nominalizarea persoanelor mandatate sa semneze contractul colectiv de munca;
c) durata maxima a negocierilor convenita de parti;
d) locul si calendarul reuniunilor;
e) dovada reprezentativitatii partilor participante la negocieri;
f) dovada convocarii tuturor partilor indreptatite sa participe la negociere;
g) alte detalii privind negocierea.
(6) Data la care se desfasoara prima sedinta de negociere reprezinta data la care se considera ca negocierile au fost declansate.
(7) La fiecare sedinta de negociere se vor incheia procese-verbale semnate de reprezentantii mandatati ai partilor in care seva consemna continutul negocierilor.

Articolul 131
(1) La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere.
(2) Este interzisa orice imixtiune a autoritatilor publice, sub orice forma si modalitate, in negocierea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor colective de munca.

Articolul 132
(1) Clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(2) La incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal.
(3) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior.
(4) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile.
CAPITOLUL II: Efectele contractelor colective de munca

Articolul 133
(1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:
a) pentru toti angajatii din unitate, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel;
b) pentru toti angajatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca;
c) pentru toti angajatii incadrati in unitatile din sectorul de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca si care fac parte din organizatiile patronale semnatare ale contractului.
(2) La fiecare dintre nivelurile prevazute la alin. (1) se incheie si se inregistreaza un singur contract colectiv de munca.
(3) In contractele colective de munca la orice nivel clauzele aplicabile angajatilor incadrati cu contract individual de munca in sectorul bugetar vor respecta in mod obligatoriu prevederile art. 138.
CAPITOLUL III: Partile si reprezentarea acestora la negocierea colectiva

Articolul 134
Partile contractului colectiv de munca sunt angajatorul sau organizatia patronala si angajatii, prin organizatiile sindicale, reprezentati dupa cum urmeaza:
1.Angajatorul sau organizatiile patronale:
a) la nivel de unitate, de catre organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de functionare, dupa caz;
b) la nivel de sector de activitate si grup de unitati, de catre organizatiile patronale legal constituite si reprezentative potrivit legii;
c) la nivelul institutiei bugetare si al autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, de catre conducatorul institutiei, respectiv de conducatorii autoritatilor si institutiilor publice, dupa caz, ori de catre loctiitorii de drept ai acestora;
d) la nivel de sector de activitate bugetar, de catre reprezentantul legal al autoritatii publice centrale competente.
2.Angajatii:
a) la nivel de unitate, de catre sindicatele legal constituite si reprezentative. In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ, reprezentarea se face de catre federatia la care este afiliat sindicatul, daca federatia este reprezentativa la nivelul sectorului din care face parte unitatea; acolo unde nu sunt constituite sindicate, de catre reprezentantii alesi ai angajatilor;
b) la nivelul grupurilor de unitati si al sectoarelor de activitate, de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative potrivit legii;
c) la nivelul institutiilor bugetare si al autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, de catre organizatiile sindicale reprezentative potrivit legii.

Articolul 135
(1) In unitatile in care nu exista sindicate reprezentative negocierea contractului colectiv de munca se face dupa cum urmeaza:
a) daca exista un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federatie sindicala reprezentativa in sectorul de activitate din care face parte unitatea, negocierea se face de catre reprezentantii federatiei sindicale, la solicitarea si in baza mandatului sindicatului, impreuna cu reprezentantii alesi ai angajatilor;
b) daca exista un sindicat neafiliat la o federatie sindicala reprezentativa in sectorul de activitate din care face parte unitatea sau nu exista niciun sindicat, negocierea se face numai de catre reprezentantii angajatilor.
(2) In cazul in care la nivelul grupului de unitati nu exista organizatii sindicale reprezentative care sa reprezinte cel putin jumatate din numarul total de angajati ai grupului de unitati, la negocierea contractului colectiv de munca salariatii sunt reprezentati dupa cum urmeaza:
a) de catre reprezentantii mandatati de organizatiile sindicale reprezentative din cadrul fiecarei unitati care au decis constituirea grupului;
b) pentru unitatile membre ale grupului in care nu exista sindicate reprezentative, dar exista sindicate afiliate la federatii sindicale reprezentative in sectorul de activitate in care s-a constituit grupul, angajatii sunt reprezentati de catre federatiile sindicale respective, in baza solicitarii si mandatului sindicatelor, si de reprezentantii angajatilor din respectivele unitati.
(3) Federatiile sindicale reprezentative (a nivelul sectoarelor de activitate conform prezentei legi pot participa la negocierea contractelor colective de munca la nivel de grupuri de unitati in care au sindicate afiliate, la solicitarea si in baza mandatului din partea acestora.
(4) Confederatiile sindicale reprezentative la nivel national conform prezentei legi pot participa la negocierea contractelor colective de munca la nivelul sectoarelor de activitate in care au federatii membre, la solicitarea si in baza mandatului din partea acestora.

Articolul 136
(1) Contractele colective de munca, incheiate la orice nivel, nu pot fi semnate decat de reprezentantii mandatati in acest sens ai partilor care au negociat.
(2) Anterior incheierii si semnarii contractelor colective de munca la nivel de sector de activitate, angajatorii membri ai organizatiilor patronale reprezentative la nivel de sector de activitate, precum si organizatiile sindicale membre ale confederatiilor sindicale participante la negocieri isi vor imputernici reprezentantii sa negocieze prin mandat special.
CAPITOLUL IV: Partile si reprezentarea acestora la negocierea colectiva in sectorul bugetar

Articolul 138
(1) Prin contractele/acordurile colective de munca incheiate in sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi in bani si in natura, altele decat cele prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal.
(2) Prin exceptie de la prevederile art. 129 alin. (3) contractele colective de munca in sectorul bugetar se negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite, in limitele si in conditiile stabilite prin acestea.
(3) Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca. in cazul in care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale intre limite minime si maxime, drepturile salariale concrete se determina prin negocieri colective, dar numai intre limitele legale.
(4) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1) -(3) sunt lovite de nulitate.
(5) Raspunderea pentru incheierea contractelor colective de munca cu nerespectarea prevederilor alin. (1) -(3) revine angajatorului.

Articolul 1381
(1) Contractele colective de munca se negociaza si la nivelul regiilor autonome, companiilor nationale, asimilate grupurilor de unitati, precum si la nivelul autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca. In cazul autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, contractul colectiv se incheie intre conducatorul autoritatii sau institutiei publice si sindicatele legal constituite si reprezentative, potrivit legii.
(2) In contractele colective de munca incheiate la nivel de sector de activitate, pentru personalul din sectorul bugetar, partile vor stabili expres modalitatile de negociere a contractelor colective de munca la nivelul autoritatilor si institutiilor care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, autoritati/institutii aflate in coordonarea sau in subordonarea autoritatii publice centrale.

Articolul 139
Negocierea acordurilor colective pentru functionarii publici se face in conformitate cu dispozitiile legale in materie.
CAPITOLUL V: Incheierea contractelor colective de munca

Articolul 140
(1) In scopul asigurarii participarii la negocierea contractelor colective de munca la nivel de sector de activitate, grup de unitati si unitati, angajatorii sau organizatiile patronale vor transmite tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca anuntul privind intentia de incepere a negocierilor colective. In cazul in care angajatorul sau organizatia patronala nu a initiat negocierile in conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3) , organizatia sindicala sau reprezentantii angajatilor, dupa caz, care initiaza negocierile conform art. 129 alin. (5) vor transmite tuturor partilor indreptatite sa participe la negociere anuntul privind intentia de incepere a negocierilor colective.
(2) Neinvitarea la negocieri a tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca constituie motiv de neinregistrare a contractului colectiv de munca negociat.
(3) Anuntul prevazut la alin. (1) va fi transmis in forma scrisa tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca, cu cel putin 15 zile inainte de data inceperii negocierilor. Acestea vor confirma in scris primirea respectivului anunt si acceptarea sau refuzul participarii la negociere. Lipsa unui raspuns scris, coroborata cu prezentarea dovezii de invitare la negocieri, va fi interpretata ca refuz de participare la negocieri.

Articolul 141
(1) Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni si mai mare de 24 de luni.
(2) Partile pot hotari prelungirea aplicarii contractului colectiv de munca, in conditiile stabilite de prezenta lege, o singura data, cu cel mult 12 luni.
(3) In cazul in care intr-o unitate nu exista un contract colectiv de munca, partile pot conveni negocierea acestuia in orice moment.

Articolul 142
(1) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate.
(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instantele judecatoresti competente, la cererea partii interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.
(3) In cazul constatarii nulitatii unor clauze de catre instanta judecatoreasca, partile pot conveni renegocierea acestora.
(4) Pana la renegocierea clauzelor a caror nulitate a fost constatata, acestea sunt inlocuite cu prevederile mai favorabile angajatilor, cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul superior, dupa caz.

Articolul 143
(1) Contractele colective de munca si actele aditionale la acestea se incheie in forma scrisa si se inregistreaza prin grija partilor, dupa cum urmeaza:
a) contractul colectiv de munca la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de munca;
b) contractele colective de munca incheiate la nivelul grupurilor de unitati si al sectoarelor de activitate, la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(2) Dosarul intocmit in vederea inregistrarii va cuprinde:
a) contractul colectiv de munca, in original, redactat in atatea exemplare cate parti semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de catre parti;
b) dovada convocarii partilor indreptatite sa participe la negociere;
c) imputernicirile scrise pentru reprezentantii desemnati in vederea negocierii si semnarii contractului colectiv de munca;
d) dovezile de reprezentativitate ale partilor. In cazul grupului de unitati constituit numai pentru negocierea unui contract colectiv de munca la acest nivel, dovezile de reprezentativitate pot fi cele ale membrilor partii sindicale, conform art. 134 lit. B si art. 135 alin. (2) , partea patronala facand dovada constituirii grupului de unitati, conform prevederilor art. 128 alin. (3) , in vederea negocierii;
e) procesele-verbale ale negocierii, redactate in atatea exemplare cate parti semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, continand pozitia partilor;
f) pentru contractele colective de munca incheiate la nivel de sector de activitate, mandatele speciale prevazute la art. 136 alin. (2) .
(3) In cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de activitate, contractul colectiv de munca va fi inregistrat la nivelul respectiv numai in situatia in care numarul de angajati din unitatile membre ale organizatiilor patronale semnatare este mai mare decat jumatate din numarul total al angajatilor din sectorul de activitate. In caz contrar, contractul va fi inregistrat drept contract la nivel de grup de unitati.
(4) Pentru contractele la nivel de sector de activitate sau grup de unitati, dosarul prevazut la alin. (2) va cuprinde suplimentar si lista unitatilor carora li se aplica contractul in conformitate cu mandatele speciale prevazute la art. 136 alin. (2) .
(5) In cazul in care este indeplinita conditia prevazuta la alin. (3) , aplicarea contractului colectiv de munca inregistrat la nivelul unui sector de activitate va fi extinsa la nivelul tuturor unitatilor din sector, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, cu aprobarea Consiliului National Tripartit, in baza unei cereri adresate acestuia de catre semnatarii contractului colectiv de munca la nivel sectorial.

Articolul 144
(1) Contractele colective de munca se aplica de la data inregistrarii lor la autoritatea competenta sau de la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
(2) Contractele colective de munca la nivel de sectoare de activitate si grupuri de unitati, precum si actele aditionale la acestea vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a, prin grija partilor semnatare.

Articolul 145
(1) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau, dupa caz, inspectoratele teritoriale de munca vor proceda la inregistrarea contractelor colective de munca dupa verificarea indeplinirii conditiilor procedurale prevazute de prezenta lege. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, contractele colective de munca vor fi restituite semnatarilor pentru indeplinirea conditiilor legale.
(2) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va publica pe pagina de internet contractele colective la nivel de sector de activitate si grup de unitati.

Articolul 146
(1) Contractele colective de munca nu vor fi inregistrate daca:
a) partile nu au depus dosarul in conformitate cu prevederile art. 143 alin. (2) ;
b) nu sunt semnate de catre organizatii sindicale care reprezinta mai mult de jumatate din totalul angajatilor din sectorul sau grupul de unitati pentru care s-a negociat contractul;
c) reprezentantul oricarei parti care a participat la negocieri nu a fost de acord cu oricare dintre clauzele contractului si acest fapt a fost consemnat in procesul-verbal de negociere.
(2) La nivel de unitate, contractul colectiv de munca va fi inregistrat fara semnatura tuturor partilor numai in cazul in care partea semnatara care reprezinta angajatii acopera mai mult de jumatate din totalul angajatilor.

Articolul 147
Impotriva refuzului inregistrarii contractelor colective de munca partile interesate se pot adresa instantelor judecatoresti in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
CAPITOLUL VI: Executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca

Articolul 148
(1) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
(2) Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.

Articolul 149
Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii, ori de cate ori toate partile indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca convin acest lucru.

Articolul 150
(1) Modificarile aduse contractului colectiv de munca se consemneaza intr-un act aditional semnat de toate partile care au incheiat contractul.
(2) Actul aditional se transmite in scris organului la care a fost inregistrat contractul colectiv de munca si tuturor partilor semnatare si produce efecte de la data inregistrarii acestuia in conditiile prezentei legi sau de la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.

Articolul 151
Contractul colectiv de munca inceteaza:
a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia, in conditiile legii;
b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii;
c) prin acordul partilor.

Articolul 152
(1) Contractul colectiv de munca nu poate fi denuntat unilateral.
(2) Litigiile in legatura cu executarea, modificarea sau incetarea contractului colectiv de munca se solutioneaza de catre instantele judecatoresti competente.

Articolul 153
Conform principiului recunoasterii reciproce orice organizatie sindicala legal constituita poate incheia cu un angajator sau cu o organizatie patronala orice alte tipuri de acorduri, conventii sau intelegeri, in forma scrisa, care reprezinta legea partilor si ale caror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizatiilor semnatare.
TITLUL VIII: Reglementarea modalitatilor de solutionare a conflictelor de munca
CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Articolul 154
(1) Raporturile de munca stabilite intre angajatori si angajatii acestora se desfasoara cu respectarea prevederilor legale, precum si in conditiile negociate prin contractele colective si individuale de munca.
(2) Incalcarea cu vinovatie de catre una dintre parti a obligatiilor care ii revin potrivit alin. (1) atrage raspunderea acesteia.

Articolul 155
Conflictele de munca se solutioneaza potrivit prevederilor prezentei legi.
CAPITOLUL II: Conflicte colective de munca

Articolul 156
Dreptul angajatilor de a declansa conflicte colective de munca in legatura cu inceperea, desfasurarea si incheierea negocierilor contractelor colective de munca este garantat de lege.

Articolul 157
Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de munca revendicarile angajatilor pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altui act normativ.

Articolul 158
Conflictele colective de munca pot avea loc pentru apararea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social, in conformitate cu prevederile art. 156.

Articolul 159
(1) In conflictele colective de munca la nivel de unitate angajatii sunt reprezentati de sindicatele reprezentative din unitate, potrivit legii.
(2) La nivelul unitatilor in care nu sunt constituite sindicate reprezentative, iar angajatii si-au ales persoanele care sa ii reprezinte la negocieri, aceleasi persoane ii reprezinta si in cazul conflictelor colective de munca.

Articolul 160
In cazul conflictelor colective de munca angajatii sunt reprezentati de organizatiile sindicale reprezentative sau reprezentantii angajatilor, dupa caz, care participa la negocierile colective ale contractului sau acordului colectiv de munca aplicabil.

Articolul 161
Conflictele colective de munca pot fi declansate in urmatoarele situatii:
a) angajatorul sau organizatia patronala refuza sa inceapa negocierea unui contract ori acord colectiv de munca, in conditiile in care nu are incheiat un astfel de contract sau acord ori cel anterior a incetat;
b) angajatorul sau organizatia patronala nu accepta revendicarile formulate de angajati;
c) partile nu ajung la o intelegere privind incheierea unui contract sau acord colectiv de munca pana la data stabilita de comun acord pentru finalizarea negocierilor.

Articolul 162
(1) In toate cazurile in care exista premisele declansarii unui conflict colectiv de munca, organizatiile sindicale reprezentative sau reprezentantii angajatilor, dupa caz, vor sesiza in scris angajatorul, respectiv organizatia patronala, despre aceasta situatie, precizand revendicarile angajatilor, motivarea acestora, precum si propunerile de solutionare. Angajatorul este obligat sa primeasca si sa inregistreze sesizarea astfel formulata.
(2) Cerinta prevazuta la alin. (1) se considera indeplinita si in cazul in care revendicarile, motivarea si propunerile de solutionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de catre reprezentantii alesi ai angajatilor cu ocazia intalnirii cu reprezentantii angajatorului ori ai organizatiei patronale, daca discutiile purtate au fost consemnate intr-un proces-verbal.
(3) Angajatorul sau organizatia patronala are obligatia de a raspunde in scris sindicatelor sau, in lipsa acestora, reprezentantilor angajatilor, in termen de doua zile lucratoare de la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicarile formulate.

Articolul 163
In situatia in care angajatorul sau organizatia patronala nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a raspuns, sindicatele ori reprezentantii salariatilor, dupa caz, nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de munca se poate declansa.

Articolul 164
Pe durata valabilitatii unui contract sau acord colectiv de munca angajatii nu pot declansa conflictul colectiv de munca.

Articolul 165
Conflictul colectiv de munca se declanseaza numai dupa inregistrarea prealabila a acestuia, dupa cum urmeaza:
a) la nivel de unitate, organizatia sindicala reprezentativa sau reprezentantii angajatilor, dupa caz, notifica angajatorului declansarea conflictului colectiv de munca si sesizeaza in scris inspectoratul teritorial de munca din judetul in care isi desfasoara activitatea angajatii unitatii care au declansat conflictul, in vederea concilierii;
b) la nivel de grup de unitati, organizatiile sindicale reprezentative vor notifica fiecarei unitati membre a grupului de unitati, precum si organizatiei patronale constituite la nivelul grupului declansarea conflictului colectiv de munca si sesizeaza in scris Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in vederea concilierii;
c) la nivelul sectorului de activitate, organizatiile sindicale reprezentative vor notifica fiecarei unitati in care au membri organizatii sindicale reprezentative, precum si organizatiilor patronale corespondente declansarea conflictului colectiv de munca si vor sesiza in scris Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in vederea concilierii.
CAPITOLUL III: Concilierea conflictelor colective de munca

Articolul 166
In toate cazurile, sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de munca se formuleaza in scris si va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele mentiuni:
a) angajatorul sau organizatia patronala, cu indicarea sediului si datelor de contact ale acestuia/acesteia;
b) obiectul conflictului colectiv de munca si motivarea acestuia;
c) dovada indeplinirii cerintelor prevazute la art. 161-163;
d) desemnarea nominala a persoanelor delegate sa reprezinte la conciliere organizatia sindicala reprezentativa sau, dupa caz, reprezentantii angajatilor.

Articolul 167
Concilierea, medierea si arbitrarea conflictelor colective de munca se fac numai intre partile aflate in conflict.

Articolul 168
(1) Procedura de conciliere este obligatorie.
(2) In termen de 3 zile lucratoare de la inregistrarea sesizarii, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in cazul conflictelor colective de munca la nivel de grup de unitati sau la nivel sectorial, respectiv inspectoratul teritorial de munca, in cazul conflictelor colective de munca la nivel de unitate, desemneaza delegatul sau pentru participarea la concilierea conflictului colectiv de munca si comunica datele persoanei desemnate atat organizatiei sindicale ori reprezentantilor angajatilor, cat si angajatorului sau organizatiei patronale.
(3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, respectiv inspectoratul teritorial de munca, dupa caz, convoaca partile la procedura de conciliere intr-un termen ce nu poate depasi 7 zile lucratoare de la data desemnarii delegatului.

Articolul 169
(1) Pentru sustinerea intereselor lor la conciliere, sindicatele reprezentative sau, dupa caz, reprezentantii angajatilor desemneaza o delegatie formata din 2-5 persoane, care va fi imputernicita in scris sa participe la concilierea organizata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau de inspectoratul teritorial de munca, dupa caz. Din delegatia sindicala pot face parte si reprezentanti ai federatiei sau ai confederatiei sindicale la care organizatia sindicala este afiliata.
(2) Poate fi aleasa ca delegat al sindicatelor reprezentative sau, dupa caz, al reprezentantilor angajatilor orice persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are capacitate deplina de exercitiu;
b) este angajat al unitatii sau reprezinta federatia ori confederatia sindicala reprezentativa la care organizatia sindicala care a declansat conflictul de munca este afiliata.

Articolul 170
Pentru sustinerea intereselor sale la conciliere, angajatorul sau organizatia patronala desemneaza printr-o imputernicire scrisa o delegatie compusa din 2-5 persoane care sa participe la conciliere.

Articolul 171
(1) La data fixata pentru conciliere, delegatul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau al inspectoratului teritorial de munca, dupa caz, verifica imputernicirile delegatilor partilor si staruie ca acestia sa actioneze pentru a se realiza concilierea.
(2) Sustinerile partilor si rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de catre parti si de delegatul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau al inspectoratului teritorial de munca, dupa caz.
(3) Procesul-verbal se intocmeste in original, cate unul pentru fiecare parte participanta la conciliere si unul pentru delegatul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau al inspectoratului teritorial de munca, dupa caz.

Articolul 172
In cazul in care in urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la solutionarea revendicarilor formulate, conflictul colectiv de munca se considera incheiat.

Articolul 173
In situatiile in care acordul cu privire la solutionarea conflictului colectiv de munca este numai partial, in procesul-verbal se vor consemna revendicarile asupra carora s-a realizat acordul si cele ramase nesolutionate, impreuna cu punctele de vedere ale fiecarei parti referitoare la acestea din urma.

Articolul 174
Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunostinta angajatilor de catre cei care au facut sesizarea pentru efectuarea concilierii.
CAPITOLUL IV: Medierea si arbitrajul

Articolul 175
In vederea promovarii solutionarii amiabile si cu celeritate a conflictelor colective de munca se infiinteaza Oficiul de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca de pe langa Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Articolul 176
(1) Modalitatea de infiintare, organizare si functionare a Oficiului de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca va fi reglementata prin hotarare a Guvernului, ce va fi adoptata in cel mult 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(2) In cadrul Oficiului de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca vor fi constituite corpul de mediatori si corpul de arbitri ai conflictelor colective de munca.

Articolul 177
Componenta si criteriile de accedere in corpul de mediatori si corpul de arbitri ai conflictelor colective de munca, competenta, atributiile, precum si procedurile de mediere si arbitraj se stabilesc prin Regulamentul de mediere si arbitraj, elaborat de Oficiul de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca de pe langa Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Articolul 178
(1) In cazul in care conflictul colectiv de munca nu a fost solutionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, respectiv de inspectoratul teritorial de munca, dupa caz, partile pot hotari, prin consens, initierea procedurii de mediere, in conditiile prezentei legi.
(2) Pentru medierea conflictelor individuale de munca sunt aplicabile prevederile art. 73 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 179
(1) Pe intreaga durata a unui conflict colectiv de munca, partile aflate in conflict pot hotari prin consens ca revendicarile formulate sa fie supuse arbitrajului Oficiului de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca de pe langa Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(2) Hotararile arbitrale pronuntate de Oficiul de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca de pe langa Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sunt obligatorii pentru parti, completeaza contractele colective de munca si constituie titluri executorii .
Articolul 180
Medierea sau arbitrajul conflictului colectiv de munca este obligatorie/obligatoriu daca partile, de comun acord, au decis acest lucru inainte de declansarea grevei sau pe parcursul acesteia.
CAPITOLUL V: Greva

Articolul 181
Prin greva se intelege orice forma de incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate.

Articolul 182
Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului colectiv de munca prin procedurile obligatorii prevazute de prezenta lege, numai dupa desfasurarea grevei de avertisment si daca momentul declansarii acesteia a fost adus la cunostinta angajatorilor da catre organizatori cu cel putin doua zile lucratoare inainte.

Articolul 183
(1) Hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de munca, cu acordul scris a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective.
(2) Pentru angajatii unitatilor in care nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotararea de declarare a grevei se ia de catre reprezentantii angajatilor, cu acordul scris a cel putin unei patrimi din numarul angajatilor unitatii sau, dupa caz, ai subunitatii ori compartimentului.
(3) Hotararea de a declara greva, cu dovada indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1) , se comunica in scris angajatorului, in termenul prevazut la art. 182.

Articolul 184
Grevele pot fi de avertisment, de solidaritate si propriu-zise.

Articolul 185
Greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore, daca se face cu incetarea lucrului, si trebuie, in toate cazurile, sa preceada cu cel putin doua zile lucratoare greva propriu-zisa.

Articolul 186
(1) Greva de solidaritate poate fi declarata in vederea sustinerii revendicarilor formulate de angajatii din alte unitati apartinand aceluiasi grup de unitati sau sector de activitate.
(2) Hotararea de a declara greva de solidaritate poate fi luata, cu respectarea prevederilor art. 183 alin. (1) , de catre organizatiile sindicale reprezentative afiliate la aceeasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliat` sindicatul organizator. in cazul grevelor de solidaritate prevederile art. 183 alin. (2) nu se aplica.
(3) Greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi lucratoare si trebuie anuntata in scris conducerii unitatii cu cel putin doua zile lucratoare inainte de data incetarii lucrului.

Articolul 187
(1) Grevele sunt organizate de sindicatul reprezentativ sau, dupa caz, de reprezentantii angajatilor, care vor stabili si durata acestora, cu respectarea prevederilor art. 186.
(2) Sindicatul reprezentativ ori, dupa caz, reprezentantii alesi ai angajatilor ii reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, in relatiile cu angajatorii, inclusiv in fata instantelor judecatoresti, in cazurile in care se solicita suspendarea sau incetarea grevei.

Articolul 188
Pe durata in care revendicarile formulate de angajati sunt supuse medierii ori arbitrajului, acestia nu pot declansa greva sau, daca greva este declansata, aceasta se suspenda in conditiile art. 197 alin. (3) .

Articolul 189
In situatia in care, dupa declansarea grevei, mai mult de jumatate din numarul angajatilor care au hotarat declararea grevei renunta in scris la greva, aceasta inceteaza.

Articolul 190
(1) Greva poate fi declarata numai pentru interese cu caracter profesional, economic si social ale angajatilor.
(2) Greva nu poate urmari realizarea unor scopuri politice.

Articolul 191
(1) Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe.
(2) Pe durata unei greve declansate intr-o unitate pot inceta activitatea si angajatii unor subunitati sau compartimente care nu au participat initial la declansarea conflictului colectiv de munca.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2) , revendicarile sunt cele formulate la declansarea conflictului colectiv de munca.

Articolul 192
(1) Angajatii care nu participa la greva isi vor continua activitatea.
(2) Angajatii aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii de catre cei care nu participa la greva.

Articolul 193
(1) Organizatorii grevei au obligatia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unitatii si, impreuna cu conducerea unitatii, sa asigure functionarea continua a utilajelor si a instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau pentru sanatatea oamenilor.
(2) Pentru pagubele materiale provocate de catre participantii la greva, angajatorul se poate adresa instantei competente pentru despagubiri.

Articolul 194
(1) Pe durata grevei conducerea unitatii nu poate fi impiedicata sa isi desfasoare activitatea de catre angajatii aflati in greva sau de organizatorii acesteia.
(2) Conducerea unitatii nu poate incadra alti angajati care sa ii inlocuiasca pe cei aflati in greva.

Articolul 195
(1) Pe toata durata participarii la greva contractul individual de munca sau raportul de serviciu, dupa caz, al angajatului se suspenda de drept. Pe perioada suspendarii se mentin doar drepturile de asigurari de sanatate.
(2) In orice moment al grevei oricare parte poate solicita participarea unui reprezentant al inspectoratului teritorial de munca pentru constatarea eventualelor contraventii.

Articolul 196
(1) Participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale angajatilor si nu atrage posibilitatea sanctionarii in niciun fel a acestora.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca greva este declarata ilegala, potrivit art. 200 alin. (1) lit. b) .

Articolul 197
(1) In timpul grevei organizatorii acesteia continua negocierile cu conducerea unitatii, in vederea solutionarii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului colectiv de munca.
(2) In cazul in care organizatorii grevei si conducerea unitatii ajung la un acord, conflictul colectiv de munca este inchis si greva inceteaza.
(3) Pe perioada negocierilor, organizatorii grevei pot conveni cu angajatorul suspendarea temporara a grevei. Daca negocierile esueaza, greva va fi reluata, fara a mai fi necesara parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevazute de lege.
(4) Exceptand situatia prevazuta la alin. (3) , organizatorii grevei nu pot amana declansarea grevei la o alta data decat cea anuntata sau sa o suspende pe o anumita perioada decat reluand toata procedura de declansare a conflictelor colective de munca.
(5) Refuzul organizatorilor grevei de a indeplini obligatia prevazuta la alin. (1) atrage raspunderea juridica a acestora pentru pagubele cauzate unitatii.

Articolul 198
Daca angajatorul apreciaza ca greva a fost declarata sau se deruleaza cu nerespectarea legii, acesta se va putea adresa tribunalului in a carui circumscriptie se afla unitatea in care s-a declarat greva cu o cerere prin care se solicita instantei incetarea grevei.

Articolul 199
Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de doua zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, si dispune citarea partilor.

Articolul 200
(1) Tribunalul examineaza cererea prin care se solicita incetarea grevei si pronunta de urgenta o hotarare prin care, dupa caz:
a) respinge cererea angajatorului;
b) admite cererea angajatorului si dispune incetarea grevei ca fiind ilegala.
(2) Hotararile pronuntate de tribunal sunt supuse numai apelului.
Articolul 201
(1) Tribunalul si curtea de apel solutioneaza cererea sau, dupa caz, apelul, potrivit procedurii prevazute pentru solutionarea conflictelor colective de munca.
(2) In cazul in care dispune incetarea grevei ca fiind ilegala, instanta, la cererea celor interesati, poate obliga organizatorii grevei si angajatii participanti la greva ilegala la plata despagubirilor.

Articolul 202
Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul militar si personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apararii Nationale, al Ministerului Administratiei si Internelor, al Ministerului Justitiei si din institutiile si structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, al Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul Romaniei, precum si alte categorii de personal carora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.

Articolul 203
Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul plecarii in misiune si pana la terminarea acesteia.

Articolul 204
Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul roman, in conditiile art. 203.

Articolul 205
In unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si` televiziunii` publice, in transporturile pe caile ferate, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa, greva este permisa cu conditia ca organizatorii grevei sa asigure serviciile, dar nu mai putin de o treime din activitatea normala.

Articolul 206
Angajatii din unitatile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu conditia asigurarii a cel putin unei treimi din activitate, astfel incat sa nu puna in pericol viata si sanatatea oamenilor si sa asigure functionarea instalatiilor in deplina siguranta.

Articolul 207
Functionarii publici declanseaza conflictul colectiv de munca conform procedurii prevazute in prezenta lege.
CAPITOLUL VI: Conflictele individuale de munca

Articolul 208
Conflictele individuale de munca se solutioneaza in prima instanta de catre tribunal.

Articolul 210
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca se adreseaza tribunalului in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau locul de munca reclamantul.

Articolul 211
Cererile pot fi formulate de cei ale caror drepturi au fost incalcate dupa cum urmeaza:
a) masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa;
b) constatarea nulitatii unui contract individual de munca poate fi ceruta de parti pe intreaga perioada in care contractul respectiv se aplica;
c) plata despagubirilor pentru pagubele cauzate si restituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi cerute in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

Articolul 212
(1) Cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca vor fi judecate cu celeritate.
(2) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile.

Articolul 213
Partile sunt legal citate daca citatia le-a fost inmanata cel putin cu 5 zile inaintea judecarii.

Articolul 214
Hotararile instantei de fond sunt supuse numai apelului.
Articolul 215
Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicarii hotararii.
Articolul 216
Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a conflictelor individuale de munca se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila.
TITLUL IX: Sanctiuni

Articolul 217
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza astfel:
a) incalcarea prevederilor prevazute la art. 7 alin. (2) , cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei;
b) refuzul angajatorului de a incepe negocierea contractului colectiv de munca, cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 10.000 lei;
c) nedepunerea spre publicare de catre partile semnatare a contractului colectiv de munca la nivel de grup de unitati sau sector de activitate, cu amenda de 3.000 lei. Responsabilitatea revine solidar partilor;
d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 162 alin. (1) , cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei;
e) nerespectarea prevederii prevazute la art. 194 alin. (1) , cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;
f) impiedicarea in orice mod a accesului inspectorului de munca pentru constatarea eventualelor contraventii, conform art. 195, de catre oricare dintre partile aflate in conflict, cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre Inspectia Muncii.
(3) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 218
(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda fapta persoanei care, prin amenintari ori prin violente, impiedica ori obliga un angajat sau un grup de angajati sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei.
(2) Conditionarea sau constrangerea, in orice mod, avand ca scop limitarea exercitarii atributiilor functiei membrilor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cu exceptia infractiunii prevazute la alin. (1) .
(4) Declararea grevei de catre organizatori cu incalcarea conditiilor prevazute la art. 191 alin. (1) ori la art. 202-205 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
TITLUL X: Dispozitii tranzitorii si finale

Articolul 219
(1) Hotararile judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre organizatiile sindicale sau patronale obtinute pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi raman valabile.
(2) Federatiile sindicale care si-au dobandit personalitatea juridica la tribunalele judetene au obligatia ca in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa solicite transcrierea in Registrul special al federatiilor si confederatiilor sindicale al Tribunalului Municipiului Bucuresti.
(3) Cererea de transcriere prevazuta la alin. (2) va fi insotita de doua copii ale hotararii definitive si irevocabile de dobandire a personalitatii juridice de catre federatia sindicala si ale ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului, dupa caz.
(4) In termen de 30 de zile de la depunerea cererii, Tribunalul Municipiului Bucuresti va solicita tribunalului judetean dosarul de dobandire a personalitatii juridice de catre federatia sindicala petenta.

Articolul 220
Modelul, modul de completare si operare a registrelor speciale ale sindicatelor, respectiv ale organizatiilor patronale prevazute la art. 17 alin. (1) si, respectiv, la art. 59 alin. (1) se stabilesc prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dupa consultarea partenerilor sociali.

Articolul 221
(1) Indeplinirea conditiilor de reprezentativitate se constata prin hotarare judecatoreasca.
(2) Verificarea mentinerii conditiilor de reprezentativitate se face din 4 in 4 ani.
(3) Hotararile judecatoresti prin care se constata indeplinirea conditiilor de reprezentativitate a organizatiilor patronale si sindicale conform prezentei legi se comunica Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care va tine evidenta acestora.

Articolul 222
(1) Reprezentativitatea organizatiilor patronale sau sindicale poate fi contestata in instanta de catre organizatiile patronale ori sindicale corespondente la nivel national, de sector de activitate, grup de unitati sau de unitati, in conditiile in care nu mai sunt indeplinite unul ori mai multe dintre criteriile prevazute de art. 51 alin. (1) lit. A-C, respectiv de art. 72 alin. (1) lit. A si B, pe baza carora a fost obtinuta reprezentativitatea in cauza.
(2) Contestatia se depune la instanta judecatoreasca care a acordat reprezentativitatea.
(3) In cazul in care o organizatie patronala sau sindicala semnatara a unui contract colectiv de munca isi pierde calitatea de organizatie reprezentativa, orice parte interesata indreptatita sa negocieze respectivul contract colectiv de munca are dreptul sa solicite renegocierea contractului colectiv de munca in cauza, anterior termenului de expirare a acestuia. Daca nu se solicita renegocierea, contractul colectiv de munca respectiv ramane in vigoare pana la expirarea termenului pentru care a fost incheiat.
(4) In cazul in care pe parcursul derularii unui contract colectiv de munca angajatorul isi modifica obiectul principal de activitate, li vor fi aplicabile prevederile contractului colectiv de munca incheiat la nivelul sectorului de activitate in care se incadreaza noul obiect principal de activitate.

Articolul 223
Reprezentativitatea organizatiilor patronale si sindicale constatata pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi produce efecte dupa data intrarii in vigoare a acesteia numai in conditiile in care intruneste criteriile de reprezentativitate prevazute de prezenta lege.

Articolul 224
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, cu modificarile ulterioare;
b) Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 26-39, care se abroga de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a ordinului comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului justitiei prevazut la art. 177;
c) Legea patronatelor nr. 356/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, cu modificarile ulterioare;
d) Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) Legea nr. 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 141 din 7 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) Hotararea Guvernului nr. 369/2009 privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

ANEXA nr. 1: LISTA cuprinzand ministerele si alte institutii publice in cadrul carora se vor organiza comisii de dialog social
1.Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
2.Ministerul Administratiei si Internelor
3.Ministerul Finantelor Publice
4.Ministerul Justitiei
5.Ministerul Apararii Nationale
6.Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
7.Ministerul Mediului si Padurilor
8.Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri
9.Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
10.Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
11.Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
12.Ministerul Culturii si Patrimoniului National
13.Ministerul Sanatatii
14.Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale
15.Ministerul Afacerilor Externe
16.Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
17.Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

ANEXA nr. 2: RAPORT privind activitatea comisiei de dialog social pe luna ....
- model -
Institutia publica care raporteaza
Nr. crt.
Data sedintei comisiei de dialog social
Ordinea de zi
Rezumatul concluziilor sau al eventualelor rezolutii
Punct propus
Initiator

Presedintele Comisiei de dialog social,
..................
(semnatura)

ANEXA nr. 3: REGULAMENT-CADRU privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale
I.Componenta comisiilor de dialog social
Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale fac parte:
1.reprezentanti ai ministerelor-secretarii de stat, precum si conducatorii institutiilor publice, autoritati si agentii aflate in coordonarea sau subordonarea ministerelor, numiti prin ordin al ministrului;
2.reprezentanti ai partenerilor sociali - reprezentantii confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national, conform copiilor hotararilor judecatoresti definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social. Organizatiile sindicale si patronale membre ale comisiilor de dialog social vor desemna cate un titular si cate un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivelul ministerelor si al institutiilor publice prevazute in anexa nr. 1 la lege;
3.experti - organizatiile sindicale si patronale, in functie de tematica abordata, pot fi asistate de experti, care vor participa in baza unui mandat acordat de confederatie;
4.invitati - la propunerea presedintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitati cu statut nepermanent. In cazul dezbaterii care necesita participarea reprezentantilor altor institutii publice, autoritati si agentii, presedintele comisiei de dialog social are obligatia de a-i invita la sedintele comisiei;
5.reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - la lucrarile comisiilor de dialog social din ministere si din alte institutii publice prevazute in anexa nr. 1 la lege va fi invitat un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, pentru asigurarea asistentei metodologice.
II.Functionarea comisiilor de dialog social
1.Presedintia comisiei este asigurata de un secretar de stat sau, in situatii speciale, cu acordul partenerilor de dialog social, de catre un alt reprezentant al ministerului, imputernicit prin ordin al ministrului, ori, in cazul institutiilor publice prevazute in anexa nr. 1 la lege de un reprezentant imputernicit de conducatorul institutiei publice.
Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:
a) conduce sedintele comisiei de dialog social;
b) convoaca membrii comisiei, precum si invitatii la sedintele acesteia;
c) asigura prezenta la lucrarile sedintelor comisiei de dialog social a reprezentantilor altor autoritati si agentii aflate in coordonarea sau subordonarea ministerului sau a institutiei publice in cauza.
2.Secretariatul comisiei de dialog social se asigura de catre institutia publica in cadrul careia aceasta functioneaza.
3.Secretariatul comisiei de dialog social are urmatoarele atributii:
a) intocmirea si comunicarea ordinii de zi;
b) difuzarea documentelor de lucru pentru sedintele comisiei;
c) redactarea minutei pentru fiecare sedinta, precum si transmiterea acesteia catre partenerii sociali, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Consiliul Economic si Social;
d) evidenta hotararilor judecatoresti definitive privind reprezentativitatea partenerilor sociali, in copie legalizata.
4.Comisiile de dialog social se intrunesc lunar sau ori de cate ori este necesar, in baza unei convocari facute de presedintele comisiei. Convocarea comisiei se face in scris, cu cel putin 3 zile lucratoare inaintea datei de desfasurare, cu comunicarea ordinii de zi si a documentelor de lucru. Ordinea de zi poate fi completata cu alte puncte, cu aprobarea plenului comisiei.
5.Presedintele comisiei poate convoca o sedinta extraordinara a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivata a unor parteneri sociali.
6.Sedintele comisiei de dialog social convocate pentru dezbaterea unor acte normative se intrunesc dupa ce actul normativ propus a fost aprobat de conducerea ministerului si inainte de transmiterea proiectului spre avizare la alte ministere.
7.Sedinta comisiei de dialog social nu necesita intrunirea unui anumit cvorum, prezenta partenerilor sociali fiind voluntara, procedura de convocare fiind respectata daca a fost facuta in termen legal.
8.Punctele de vedere adoptate in comisiile de dialog social se considera acceptate de catre partenerii sociali ai caror reprezentanti nu au fost prezenti la sedintele de comisie la care au fost invitati sa participe. La propunerile formulate in scris de partenerii sociali, initiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligatia de a da un raspuns motivat in termen de 5 zile lucratoare de la data sedintei comisiei.
9.Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social secretariatul acesteia intocmeste o minuta, care este difuzata partenerilor sociali in sedinta urmatoare, spre aprobare. Minuta respectiva este transmisa si Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, precum si Consiliului Economic si Social.
10.Presedintele comisiei de dialog social va pune la dispozitia partenerilor sociali informatiile disponibile necesare formularii unui punct de vedere argumentat.
11.Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii in comisie vor fi inaintate secretariatului comisiei de dialog social in forma scrisa, dupa modelul: text initial - propunere de modificare - motivare.
12.Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui grupuri de lucru, cu participarea reprezentantilor desemnati nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat determinat.
13.Actele normative dezbatute in cadrul comisiei de dialog social vor fi insotite in circuitul de avizare de minuta sedintei comisiei de dialog social, in care sunt consemnate punctele de vedere ale partenerilor sociali referitoare la actul normativ discutat.
ANEXA nr. 4: REGULAMENT-CADRU privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale
I.Componenta comisiilor de dialog social
Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale fac parte:
1.prefectul, precum si reprezentanti ai prefectului si ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, numiti prin ordin de catre prefect;
2.presedintele consiliului judetean sau primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucuresti;
3.reprezentantii partenerilor sociali - reprezentantii confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national, conform copiilor hotararilor judecatoresti definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va transmite comisiilor de dialog social constituite la nivel judetean si al municipiului Bucuresti lista confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, conform acestor hotarari judecatoresti. Organizatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel national vor desemna cate un titular si cate un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivel judetean din structurile proprii in teritoriu;
4.experti - organizatiile sindicale si patronale, in functie de tematica abordata, pot fi asistate de experti, care vor participa in baza unui mandat;
5.invitati - la propunerea presedintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitati cu statut nepermanent. in cazul dezbaterii care necesita participarea reprezentantilor altor institutii publice, presedintele comisiei de dialog social are obligatia de a-i invita la sedintele comisiei;
6.reprezentantul inspectoratului teritorial de munca - la lucrarile comisiilor de dialog social constituite in plan teritorial va fi invitat un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, pentru asigurarea asistentei metodologice.
II.Functionarea comisiilor de dialog social
1.Presedintia comisiei, in baza principiului copresedintiei, este asigurata de prefect si de presedintele consiliului judetean sau de primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucuresti.
2.Secretariatul comisiei de dialog social se asigura de catre institutia publica in cadrul careia aceasta functioneaza.
3.Secretariatul comisiei de dialog social are urmatoarele atributii:
a) convocarea membrilor comisiei la sedintele acesteia;
b) intocmirea si comunicarea ordinii de zi;
c) difuzarea documentelor de lucru pentru sedintele comisiei;
d) redactarea minutei pentru fiecare sedinta, precum si transmiterea acesteia membrilor comisiei si secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
4.Comisiile de dialog social se intrunesc lunar sau ori de cate ori este necesar, in baza unei convocari facute de presedintele comisiei. Convocarea comisiei se face in scris, cu cel putin 3 zile lucratoare inaintea datei de desfasurare, cu comunicarea ordinii de zi si a documentelor de lucru. Ordinea de zi poate fi completata cu alte puncte, cu aprobarea plenului comisiei.
5.Presedintele comisiei poate convoca o sedinta extraordinara a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivata a unor parteneri sociali.
6.Sedinta comisiei de dialog social nu necesita intrunirea unui anumit cvorum, prezenta partenerilor sociali fiind voluntara, procedura de convocare fiind respectata daca a fost facuta in termen legal.
7.Punctele de vedere adoptate in comisiile de dialog social se considera acceptate de catre partenerii sociali ai caror reprezentanti nu au fost prezenti la sedintele de comisie la care au fost invitati sa participe. La propunerile formulate in scris de partenerii sociali, initiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligatia de a da un raspuns motivat, in termen de 5 zile de la data sedintei comisiei.
8.Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social secretariatul acesteia intocmeste o minuta, care este difuzata partenerilor sociali in sedinta urmatoare, spre aprobare. Minuta respectiva este transmisa si secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
9.Presedintele comisiei de dialog social va pune la dispozitia partenerilor sociali informatiile disponibile necesare elaborarii unui punct de vedere argumentat.
10.Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii in comisie vor fi inaintate secretariatului comisiei de dialog social in forma scrisa, dupa modelul: text initial - propunere de modificare - motivare.
11.Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui colective de lucru, cu participarea reprezentantilor desemnati nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat determinat.

Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat