Raspunderea patrimoniala a salariatilor. Analizarea conditiilor ce trebuiesc a fi intrunite cumulativ

Hotararea nr. 125 din 14.01.2011, Pronuntata de Tribunalul IASI

Alte Consultatii Juridice

Micsorarea salariului si modificarea fisei postului unilateral de catre angajator
Mutarea salariatului pe alt post, in absenta vreunui motiv disciplinar
Prelungirea CIM pe durata determinata. Depasirea termenului de 36 luni
Inregistrarea tardiva a contractului individual de munca in Revisal. Contestarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei
Calculul orelor suplimentare efectuate. Compensarea cu zile de concediu de odihna
Transferul salariatilor. Obligarea salariatului sa semneze actul aditional privind modificarea locului muncii
Efectuarea concediului de odihna in anul urmator. Refuzul angajatorului de a acorda concediu de odihna
Inlocuirea temporara a unui salariat aflat in concediu. Modificarea fisei postului
Imposibilitatea obligarii salariatului la semnarea unui act aditional la contractul individual de munca prin care se renunta la sporul pentru lucrul sambata si duminica
Functionar public. Refuzul acordarii concediului fara plata
Incetarea CIM pe durata perioadei de proba. Documente comunicate salariatului
Refuzul salariatului de a semna incetarea CIM prin acordul partilor
Concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, fara desfiintarea efectiva a postului. Post esential pentru desfasurarea activitatii societatii
Altercatie intre salariat si angajator. Neplata drepturilor salariale si refuzul eliberarii unei adeverinte
Concediere pe motivul desfiintarii postului. Conditii de reangajare sau blocare post

Prin cererea înregistrata la aceasta instanta sub nr. …, reclamanta … a chemat în judecata pe parata …, solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 50.523,22 lei reprezentand lipsa în gestiune, respectiv prejudiciu cauzat unitatii din vina si în legatura cu munca sa, prin îndeplinirea defectuoasa a obligatiilor de serviciu asumate. De asemenea, reclamanta a solicitat si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea actiunii, reclamanta a sustinut ca este o asociatie fara scop lucrativ, înfiintata în temeiul Legii nr. 21/1924 si a Legii nr. 122/1996, avand ca scop întrajutorarea materiala a membrilor sai prin acordarea de împrumuturi cu o dobanda care se reîntoarce la fondul social al membrilor dupa suportarea cheltuielilor statutare. Asociatia are patrimoniu propriu, iar evidenta contabila este condusa în regim propriu de persoane angajate pe baza de contract individual de munca cu atributii prevazute în fisa postului. In urma unui control financiar intern efectuat, finalizat prin nota de constatare nr. …, s-a constatat ca parata a încalcat atributiile de serviciu stabilite prin fisa postului si a cauzat un prejudiciu în valoare de 50.523,22 lei reprezentand lipsa în gestiune.
Mai sustine reclamanta ca potrivit art. 270 alin. 1 din Codul muncii, salariatii raspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legatura cu munca lor. Or, precizeaza reclamanta ca pentru atragerea raspunderii patrimoniale a paratei sunt îndeplinite conditiile cumulative, respectiv calitatea de salariat a persoanei care a produs prejudiciul, fapta ilicita a salariatului savarsita în legatura cu munca sa, existenta unui prejudiciu, raportul de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciul cauzat, vinovatia salariatului. Astfel, în perioada 1.03.1996 – 29.10.2008 parata a avut calitatea de salariat pe baza de contract individual de munca, fiind angajata initial pe postul de contabil, iar începand cu data de 01.06.2004 pe postul de contabil casier. Modificarea contractului individual de munca a fost înregistrata la I.T.M. Iasi conform actului aditional nr. …., iar atributiile de serviciu au fost stabilite prin fisa postului semnata de catre salariata. Raporturile de munca dintre parti au încetat la data de 29.10.2008, în temeiul disp. art. 79 Codul muncii, ca urmare a demisiei paratei.
In ceea ce priveste fapta ilicita a salariatului savarsita în legatura cu munca sa, sustine reclamanta ca parata a întocmit fictiv un numar de 32 contracte de împrumut la un numar de 19 persoane (aceeasi persoana avand si cate 2 contracte), valoarea împrumuturilor acordate fiind de 47.000 lei, la care se adauga dobanda calculata în suma de 8.747,22 lei, totalizand 56.147,22 lei. Aceste contracte s-au derulat prin casieria unitatii în mod nelegal prin încalcarea prevederilor Legii nr. 82/1991 si ale Legii nr. 22/1969. Astfel, cererile de înscriere nu au trei luni de la înregistrare pentru a putea beneficia de împrumut, cererile de acordare împrumut nu sunt aprobate de Consiliul Director, contractele de împrumut nu au semnatura presedintelui …, un numar de 9 contracte de împrumut au ca unic garant pe parata. De asemenea, s-au acordat împrumuturi fara a se tine cont de perioada de 3 luni de la data achitarii împrumutului precedent, s-au ordonantat în registrul de casa documente fara aprobarea persoanelor competente în ceea ce priveste întocmirea si aprobarea dispozitiilor de plata, la întocmirea contractelor de împrumut nu s-a solicitat contractantului adeverinta de garant din partea a cel putin 2 persoane, s-au efectuat operatiuni contabile în fisele analitice reprezentand sume transferate de la o persoana la alta fara nici un document justificativ. Reclamanta mai învedereaza faptul ca parata nu a urmarit modul de recuperare a acestor debite, nu a adus la cunostinta Consiliului Director sau a presedintelui despre existenta acestor debite neîncasate, desi avea aceasta obligatie stabilita conform atributiilor din fisa postului.
Reclamanta mai sustine faptul ca persoanele înscrise ca titulare ale acestor contracte de împrumut si ca beneficiare a împrumuturilor înscrise au fost convocate în scris cu scrisoare cu confirmare de primire la adresele specificate în contracte pentru a se prezenta la unitate în scopul clarificarii sinceritatii acestor contracte inclusiv a sumelor ce le au de achitat. Or, nici una dintre aceste persoane nu s-a prezentat la unitate si, mai mult, pentru 12 dintre acestea s-a mentionat pe plic „adresa necunoscuta, incorecta sau lipsa de la domiciliu”. In consecinta, rezulta caracterul fictiv al contractelor de a caror sume a beneficiat persoana care le-a întocmit, respectiv parata.
Conform notei de constatare, cele 32 contracte de împrumut întocmite fictiv pentru împrumuturile înscrise acordate/încasate totalizeaza o diferenta în minus ce constituie lipsa în gestiune în suma de 47.400 lei. La aceasta suma se adauga dobanda aferenta de 8747,22 lei, astfel încat suma totala este de 56.147,22 lei. Din paguba constatata ca fiind lipsa în gestiune, pana la data de 30.10.2008 s-a recuperat de la parata suma de 6.624 lei, rezultand o paguba de recuperat in suma de 50.523,22 lei, din care 43.124 lei contravaloare împrumut si 7.309,22 lei dobanzi aferente. Or, pentru aceasta suma raspunderea revine exclusiv paratei, aceasta fiind cea care a întocmit contractele de împrumut, le-a ordonantat în registrul de casa si a eliberat/încasat sumele prevazute în aceste contracte. Mai mult, pasivitatea persoanelor înscrise în contracte care au fost convocate conduce la concluzia ca sumele prevazute au fost încasate direct de catre parata. De altfel, un argument în plus îl constituie angajamentul de plata din 3.12.2008 prin care parata s-a obligat sa se ocupe de încasarea împrumuturilor acordate unui numar de 11 persoane (care fac parte din familie sau sunt rude apropiate). Prin angajamentul de plata semnat, parata a consimtit la achitarea unor împrumuturi acordate si neachitate, iar acest înscris constituie un act de recunoastere pe baza caruia se poate angaja raspunderea patrimoniala.
In ceea ce priveste prejudiciul, reclamanta sustine ca prin nota de constatare întocmita în urma controlului financiar intern s-a constatat ca unitatea a fost prejudiciata cu suma de 50.523,22 lei. Valoarea prejudiciului cuprinde atat prejudiciul efectiv (împrumutul), cat si beneficiul nerealizat (dobanda). De asemenea, prejudiciul este real (determinat pe baza unor analize economice concrete), cert, cauzat direct unitatii si material, iar evaluarea acestuia s-a facut pe baza actelor primare existente la unitate.
Referitor la raportul de cauzalitate, reclamanta arata ca în speta exista o legatura cauzala directa între faptele comise de parata si prejudiciul cauzat unitatii prin întocmirea contractelor de împrumut în urma carora s-au eliberat/încasat din casierie sume de bani reprezentand împrumuturi care nu au mai fost onorate la restituire, de sumele respective beneficiind parata. In ceea ce priveste ultima conditie, vinovatia, aceasta constituie elementul subiectiv al raspunderii si consta în atitudinea psihica a paratei fata de faptele sale si consecintele lor pagubitoare. Vinovatia presupune ca parata a actionat cu buna stiinta în sensul savarsirii faptelor prejudiciabile, excedand sarcinilor care i-au fost stabilite prin fisa postului si încalcand dispozitiile statutare, dispozitiile Legii nr. 82/1991 si ale Legii nr. 22/1969.
Reclamanta mai sustine faptul ca în speta sunt îndeplinite conditiile raspunderii civile contractuale, faptul ca parata, angajata pe baza unui contract individual de munca, este obligata sa repare atat prejudiciul efectiv si actual, cat si prejudiciul nerealizat, precum si faptul ca raspunderea paratei este individuala, excluzandu-se orice forma de solidaritate cu alte persoane.
In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, înscrisuri.
Parata … a formulat întampinare prin care a solicitat respingerea actiunii. In motivarea pozitiei sale procesuale, parata a sustinut ca din anul 1997 au existat doua forme de împrumut, forma clasica si forma bancara, astfel încat era posibil ca o persoana sa aiba doua împrumuturi. De asemenea, în calitate de contabila, încasa banii de la membrii CAR cu datorii si imediat, fara ca cererile platite sa mai fie semnate de presedinte, îi platea altor membri CAR care aveau cereri de împrumut sau cereri de retragere. Aceasta plata o efectua imediat, fara a mai astepta, întrucat la sediul reclamantei nu existau conditii de pastrare a banilor, iar presedintele CAR venea rar la sediu. In acest sens, parata a sustinut ca presedintele CAR venea la unitate doar o data pe luna, cand trebuiau semnate viramentele si cand încasa indemnizatia lunara. Parata mai învedereaza faptul ca, desi actele de plata nu erau semnate de presedinte, sumele de bani au fost achitate membrilor CAR, astfel încat aceste sume nu pot fi considerate „lipsa în gestiune”.
Parata mai sustine faptul ca avea dreptul de a completa registrele de casa, faptul ca operatiunile de transfer de împrumuturi de la un membru CAR la altul sunt prevazute în Statutul CAR, precum si faptul ca Statutul CAR nu îi interzice sa fie membru sau garant pentru membrii CAR. De asemenea, daca membrii familiei sale au luat împrumuturi, aceasta nu înseamna ca împrumuturile sunt fictive sau ca ea ar fi încasat banii respectivi. Mai mult, nu i se poate reprosa faptul ca alti membri CAR nu au restituit împrumuturile sau nu au fost gasiti la domiciliu. Potrivit dispozitiilor din Statut, reclamanta, în cazul neachitarii ratelor, avea obligatia de a proceda la acoperirea unei parti din datorie prin valorificarea (compensarea) fondurilor sociale (fonduri considerate garantii asiguratorii). De asemenea, reclamanta trebuia sa procedeze la recuperarea creantelor pe calea executarii silite.
Analizand actele si lucrarile dosarului cauzei, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Incepand cu data de 01.03.1996, parata … a fost salariata reclamantei … pe postul de contabil, conform contractului individual de munca înregistrat sub nr. …. Incepand cu data de 01.06.2004, parata a fost angajata pe postul de contabil – casier, potrivit deciziei nr. …. Raporturile de munca dintre parti au încetat la data de 29.10.2008, în temeiul disp. art. 79 Codul muncii, conform notificarii nr. ….
Prin actiunea introductiva, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 50.523,22 lei reprezentand prejudiciu cauzat unitatii din vina si în legatura cu munca sa, prin îndeplinirea necorespunzatoare a atributiilor de serviciu. A sustinut reclamanta ca parata a întocmit fictiv un numar de 32 contracte de împrumut la un numar de 19 persoane (aceeasi persoana avand si cate 2 contracte), valoarea împrumuturilor acordate fiind de 47.000 lei, la care se adauga dobanda calculata în suma de 8.747,22 lei, suma totala fiind de 56.147,22 lei. Din paguba constatata ca fiind lipsa în gestiune, pana la data de 30.10.2008 s-a recuperat de la parata suma de 6.624 lei, rezultand o paguba de recuperat in suma de 50.523,22 lei, din care 43.124 lei contravaloare împrumut si 7.309,22 lei dobanzi aferente.
Potrivit disp. art. 270 Codul muncii, salariatii raspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legatura cu munca lor. Astfel, pentru a exista raspundere patrimoniala, este necesar sa fie întrunite cumulativ urmatoarele conditii: calitatea de salariat la angajatorul pagubit a celui care a produs paguba; fapta ilicita si personala a salariatului, savarsita în legatura cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu; vinovatia (culpa) salariatului. Numai întrunirea cumulativa a acestor conditii poate atrage raspunderea patrimoniala, lipsa uneia dintre conditiile enumerate înlaturand raspunderea.
Potrivit disp. art. 287 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile în apararea sa pana la prima zi de înfatisare.
Or, în speta, se retine de catre instanta ca reclamanta, careia îi revenea sarcina probei conform disp. art. 287 Codul muncii, nu a facut dovada îndeplinirii tuturor conditiilor necesare pentru antrenarea raspunderii patrimoniale a paratei.
Astfel, a sustinut reclamanta ca fapta ilicita savarsita de parata consta în întocmirea fictiva a unui numar de 32 contracte de împrumut pentru un numar de 19 persoane (aceeasi persoana avand si cate 2 contracte), valoarea împrumuturilor acordate fiind de 47.000 lei, la care se adauga dobanda calculata în suma de 8.747,22 lei, suma totala fiind de 56.147,22 lei.
Or, în speta, instanta retine ca reclamanta nu a facut dovada faptului ca cele 32 de contracte de împrumut ar fi fost întocmite fictiv, respectiv nu a facut dovada faptului ca cele 32 de contracte nu au fost încheiate cu membrii CAR care figureaza ca titulari ai contractului si nu au fost semnate de catre membrii CAR respectivi. De asemenea, faptul ca beneficiarii celor 32 contracte de împrumut nu au achitat ratele nu conduce la concluzia ca respectivele contracte ar fi fost întocmite fictiv de catre parata.
A mai sustinut reclamanta ca cele 19 persoane titulare ale contractelor de împrumut au fost convocate pentru a se clarifica situatia contractelor si a sumelor ce le au de achitat. Din cele 19 persoane, 7 persoane au semnat de primire, iar pentru celelalte 12 persoane pe plic s-a înscris mentiunea „adresa necunoscuta, incorecta sau lipsa de la domiciliu”, nici una dintre aceste persoane convocate neprezentandu-se însa la unitate pentru clarificarea situatiei. Or, instanta retine ca neprezentarea persoanelor convocate la unitate sau mentiunile înscrise pe plicuri („adresa necunoscuta”, „adresa incorecta” sau „lipsa de la domiciliu”) nu sunt de natura a dovedi caracterul fictiv al contractelor, respectiv nu dovedesc faptul ca parata ar fi beneficiat de sumele înscrise în contractele de împrumut.
Pe cale de consecinta, instanta retine faptul ca reclamanta nu a facut dovada faptei ilicite si personale a salariatei, savarsita în legatura cu munca sa, fapta care sa fi avut drept consecinta producerea unui prejudiciu.
Referitor la prejudiciul produs patrimoniului angajatorului, acesta este de esenta raspunderii patrimoniale, iar evaluarea pagubei si, deci, întinderea prejudiciului, trebuie sa se stabileasca pe baza unor date economice concrete. De asemenea, prejudiciul trebuie sa fie real si cert. In ceea ce priveste caracterul de certitudine a prejudiciului, acesta implica determinarea întinderii lui prin evaluarea precisa într-o suma de bani. In speta, instanta retine faptul ca reclamanta a suferit un prejudiciu ca urmare a nerestituirii împrumuturilor de catre membrii CAR, împrumuturi acordate în baza celor 32 de contracte. Or, acest prejudiciu nu este consecinta unei fapte ilicite si personale a paratei, ci este consecinta nerestituirii sumelor împrumutate de catre unii membri CAR.
Reclamanta a mai sustinut faptul ca cererile de înscriere nu au trei luni de la înregistrare pentru a putea beneficia de împrumut, cererile de acordare împrumut nu sunt aprobate de Consiliul Director, contractele de împrumut nu au semnatura presedintelui CAR TEROM, un numar de 9 contracte de împrumut au ca unic garant pe parata. De asemenea, s-a sustinut ca s-au acordat împrumuturi fara a se tine cont de perioada de 3 luni de la data achitarii împrumutului precedent, s-au ordonantat în registrul de casa documente fara aprobarea persoanelor competente în ceea ce priveste întocmirea si aprobarea dispozitiilor de plata, la întocmirea contractelor de împrumut nu s-a solicitat contractantului adeverinta de garant din partea a cel putin 2 persoane, s-au efectuat operatiuni contabile în fisele analitice reprezentand sume transferate de la o persoana la alta fara nici un document justificativ. Or, faptul ca parata ar fi acordat împrumuturi unor persoane fara a fi respectate dispozitiile legale privitoare la conditiile de acordare a împrumuturilor, nu constituie o fapta ilicita care sa fi avut drept consecinta producerea unui prejudiciu, prejudiciul produs reclamantei fiind consecinta nerestituirii unor împrumuturi de catre titularii contractelor.
O alta conditie necesara pentru existenta raspunderii patrimoniale o constituie vinovatia salariatului. Astfel, vinovatia este elementul subiectiv al raspunderii si consta în atitudinea psihica a persoanei fizice fata de fapta sa si fata de consecintele ei pagubitoare, implicand constiinta încalcarii unor relatii sociale. Vinovatia presupune atat discernamantul autorului, deci capacitatea sa de a-si reprezenta legatura dintre fapta si rezultatul negativ, ilicit, antisocial al acesteia, cat si vointa libera în desfasurarea conduitei sale. Or, nici acest element nu a fost probat în speta de catre reclamanta, astfel încat nu se poate retine de catre instanta existenta lui.
In consecinta, se retine de catre instanta ca reclamanta, careia îi revenea sarcina probei conform disp. art. 287 Codul muncii, nu a facut dovada îndeplinirii tuturor conditiilor necesare pentru antrenarea raspunderii patrimoniale a paratei.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanta constata ca este neîntemeiata actiunea formulata de reclamanta … în contradictoriu cu parata …, urmand sa o respinga.

Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat