Desfasurarea muncii in strainatate pe durata misiunii temporare de catre un lucrator temporar nu inseamna detasare in strainatate

Hotararea nr. 188 din data de 05 octombrie 2015, Pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti

Alte Consultatii Juridice

Micsorarea salariului si modificarea fisei postului unilateral de catre angajator
Mutarea salariatului pe alt post, in absenta vreunui motiv disciplinar
Prelungirea CIM pe durata determinata. Depasirea termenului de 36 luni
Inregistrarea tardiva a contractului individual de munca in Revisal. Contestarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei
Transferul salariatilor. Obligarea salariatului sa semneze actul aditional privind modificarea locului muncii
Inlocuirea temporara a unui salariat aflat in concediu. Modificarea fisei postului
Imposibilitatea obligarii salariatului la semnarea unui act aditional la contractul individual de munca prin care se renunta la sporul pentru lucrul sambata si duminica
Incetarea CIM pe durata perioadei de proba. Documente comunicate salariatului
Concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, fara desfiintarea efectiva a postului. Post esential pentru desfasurarea activitatii societatii
Altercatie intre salariat si angajator. Neplata drepturilor salariale si refuzul eliberarii unei adeverinte
Functionar public. Refuzul acordarii concediului fara plata
Obligatia acordarii de zile consecutive de repaus saptamanal. Unitatea lucreaza in mod continuu 6 zile pe saptamana
Recompensarea orelor de consemn la locul de munca
Functionar intors la locul de munca dupa efectuarea concediului de crestere copil. Refuzul acordarii postului ocupat anterior
Implinirea termenului contractului individual de munca pe durata determinata. Indicarea gresita a temeiul de drept in cuprinsul deciziei de constatare a incetarii contractului individual de munca emise de angajator

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Ploiesti la data de 12.09.2014, sub numarul XXXX, petenta  a formulat, in contradictoriu cu intimata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, plangere impotriva procesului verbal  nr. ... din 26.08.2014, emis de Directia Generala Antifrauda Fiscala - Directia Regionala Antifrauda A., solicitand instantei, ca prin hotararea ce se va pronunta, sa dispuna anularea procesului verbal contestat.

In motivare, petenta a aratat, ca in perioada ianuarie 2012 - februarie 2013, societatea a desfasurat activitate conform cod CAEN 2. REV 0910 „Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale” activitatea principala a societatii in aceasta perioada.

Activitatea a avut la baza contractul incheiat cu S. C. R. Supply Company din Statele Unite cu sediul in 1035 Dairy Ashford, Suite 320, Huston, Texas xx, SUA, contract intrat in vigoare la data semnarii.

Obiectul contractului a constat in punerea la dispozitia R. Supply Company de personal calificat in vederea specializarii pe instalatii de foraj de ultima generatie, in Huston, SUA. Personalul a fost angajat cu contract individual de munca incheiat pe durata nedeterminata, ulterior urmand a fi detasat in Irak, pentru a lucra pe instalatii de acest tip in baza unor contracte de prestari servicii viitoare.

Conform contractului, R. Supply Company a asigurat pentru personalul trimis la specializare, costurile de transport si asigurare personal precum si o suma de 4000 USD/persoana ce a fost, achitata catre  pentru suportarea salariilor si diurnei.   

Prin contractul individual de munca incheiat pe durata nedeterminata, s-a

stipulat expres ca salariul de baza lunar brut este in suma de 1. 000 lei si se acorda

indemnizatie de deplasare - diurna externa in suma de 1. 650 USD/luna.

Din luna martie 2013, societatea si desfasurat activitatea conform cod CAEN 2. REV - 7820 «Activitati de contractare pe baze temporare a personalului» si a angajat personal pe durata determinata pentru a fi detasati in Republica Irak - Regiunea Kurdistan, in misiune de munca temporara, pe santierele utilizatorului EDC R. LTD, cu sediul in 171 Main Street, Road Town, Tortola, VG 1110, British Virgine Islands, in baza contractului de detasare nr. 3/2013.

Obiectul contractului este punerea la dispozitia operatorului EDC R. LTD de angajati temporar pentru a executa servicii in decursul perioadei de detasare in Republica Irak - Regiunea Kurdistan.

Pentru derularea acestui contract,  s-a autorizat ca agent de munca temporara in conformitate cu legislatia romaneasca.

In anul 2013 s-au incheiat contracte individuale de munca temporara, obiectul contractului fiind prestarea muncii de catre salariatul temporar din dispozitia angajatorului  favoarea utilizatorului EDC R. LTD cu care are incheiat contractul de detasare nr. 3/2013.    

In contractele individuale de munca incheiate pe durata determinata, s-a stipulat ca salariul de baza lunar brut este intre 1. 000 lei si 8. 800 lei si se acorda indemnizatie de deplasare intre 130 si 150 USD/zi.

Conform registrului de salariati in anul 2012 au fost incheiate contracte de munca cu 24 salariati, in 2013 cu 184 salariati si in 2014 cu 91 salariati.

Salariile si diurna au fost platite lunar conform statelor de salarii si a situatiilor anexe la facturile emise de  catre clientul extern, platile salariale si diurna fiind efectuate in conturile de card deschise pe numele salariatilor, individual, la diverse banci din care majoritatea la ING Bank.

In fapt, in data de 26.08.2014, conform PV  nr. ..., inspectorii Directiei Generale Antifrauda Fiscala - Directia Regionala Antifrauda A., au efectuat un control curent prin sondaj asupra documentelor contabile in urma careia au constatat ca societatea «nu a retinut, potrivii legii, sumele reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa conform procesului verbal nr. .../26.08.2014 pe perioada 2012-2014», fapta considerata contraventie si sanctionata cu amenda de 25. 000 lei conform art. 219 alin. 1 lit. o coroborat cu art. 219 alin. 2 lit. g din O.G. nr. 92/2003.

Prin procesul verbal nr. .../26.08.2014, organul de control a considerat ca diurna acordata salariatilor societatii trimisi la munca in strainatate nu este cuvenita acestora si drept urmare, este asimilata veniturilor salariale intrand in baza de impozitare a impozitului pe salarii si contributii cu retinere la sursa.

Aceasta interpretare unilaterala bazata pe acte normative a fost imbratisata de organul fiscal pe considerentul ca salariatii nu au dreptul la diurna intrucat au fost trimisi la munca in strainatate de  in calitate de agent de munca temporara prin punerea personalului la dispozitia utilizatorului strain pe santierul din Huston si la punctele de lucru din Irak.

Invoca nulitatea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor  nr. .../26.08.2014 pentru lipsa faptei si apreciaza ca procesul verbal de contraventie este nelegal intrucat nu intruneste conditiile imperative prevazute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, respectiv in procesul verbal nu se descrie fapta contraventionala, facandu-se doar trimitere la procesul verbal de constatare.

Considera ca fapta nu exista din urmatoarele motive:

a)  a trimis personal in strainatate pentru misiuni cu caracter temporar pe baza de contract extern, respectiv: in perioada 01.01.xxxx13, in baza contractului incheiat cu clientul extern R. Supply Company pentru specializare prin lucru pe santierul din Houston, conform art. 45-48 din Codul muncii privind detasarea; si incepand cu 01.03.2013, in baza contractului de detasare incheiat cu clientul extern EDC R. LTD, pentru a lucra pe santierele de foraj in cadrul lucrarilor contractate de acesta cu diversi beneficiari (sonde de foraj amplasate in intreaga Regiune Kurdistan), in conformitate cu art. 88-102 din Codul muncii privind munca prin agent de munca temporara. Pe intreaga perioada de derulare a contractului, salariatii temporari au lucrat in Irak conform atributiilor stabilite de angajator in fisa postului, pe functiile detinute, o perioada de 35 de zile, urmand ca dupa aceasta perioada sa revina in Romania pentru recuperare, perioada platita de angajator cu salariul prevazut in contractele individuale de munca. Perioadele de lucru sunt stabilite de catre utilizator conform graficelor de lucrari ale acestuia.

Dupa efectuarea perioadei de recuperare, exista intervale de timp in care salariatii temporari desfasoara activitate si in Romania (participa la instruiri periodice pe linie de SSM la cursuri de specializare si perfectionare profesionala, etc.), precum si alte activitati din dispozitia angajatorului.

D. urmare, salariatii primesc diurna stipulata in contractul individual de munca, doar pe perioada in care acestia se afla in Irak - la sondele de foraj contractate de utilizator - si nu la punctele de lucru ale acestuia din Erbil si Sullaymaniah, intrucat aceste sonde de foraj sunt amplasate la distante foarte mari de aceste doua orase.

b) Contractul de detasare nr. 3/2013, incheiat in forma scrisa intre angajatorul  si utilizatorul EDC R. LTD, cuprinde toate clauzele prevazute de dispozitiile art. 90 si 91 din Codul muncii care prevad in mod explicit ca salariatii temporari au acces la toate serviciile si facilitatile acordate de utilizator, in aceleasi conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia.

In acest sens, salariatii temporari au beneficiat de drepturile de diurna acordate si decontate de utilizator asa cum reiese din toate anexele la facturile externe respectandu-se prevederile art. 11 alin. 3 din HG 1256/2011, respectiv „conditiile de munca si de angajare referitoare la durata timpului de munca, munca suplimentara, repausul zilnic si saptamanal, munca de noapte, concediile si sarbatorile legale si salarizare aplicabile salariatilor temporari sunt, pe durata misiunii de munca temporara la un utilizator, cel putin acelea care s-ar aplica salariatilor in cazul in care acestia ar fi fost recrutati direct de catre utilizatorul respectiv pentru a ocupa acelasi loc de munca”.

In concluzie,  nu a platit si nu a suportat efectiv cheltuielile cu diurna salariatilor intrucat aceasta a fost refacturata, pentru fiecare salariat in parte, utilizatorului asa cum prevede in mod explicit Contractul de detasare. Societatea nu a facut decat calculul si plata acestei diurne, cheltuiala fiind inregistrata la utilizator.

Personalului angajat pe durata determinata i-au fost stabilite toate drepturile prevazute de legislatia din Romania (Codul muncii, HG 518/1995 si Legea nr. 344/2006 privind deplasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale).

Considera ca, salariul si diurna platite angajatilor, fac parte din drepturile de care ar trebui sa beneficieze, nediscriminatoriu, toti salariatii indiferent de tipul contractului individual de munca, in conformitate atat cu legislatia nationala cat si cu cea internationala, care reglementeaza principiul egalitatii de tratament juridic, conform caruia salariatilor temporari li se aplica, in egala masura, si prevederile regulamentelor interne aplicabile salariatilor angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata.

Directiva 96/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1996, privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii, prevede ca exercitarea cu caracter temporar a muncii reprezinta o delegare, iar plata angajatilor temporari are ca si componenta principala salariul, iar ca si componenta secundara, sume care sunt platite cu titlu de rambursare a cheltuielilor suportate efectiv pentru detasare.

c) Prin contractele individuale de munca incheiate legal cu salariatii, declarate si inregistrate in Registrul salariatilor gestionat de ITM, s-a precizat expres ca salariatii vor primii pe langa salariul negociat si indemnizatie de deplasare - diurna.

d) Indemnizatia zilnica - diurna a fost acordata in baza art. 5, 7 si 8 coroborate cu art. 17 din HG nr. 518/1995, privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu toate modificarile si completarile la zi, hotarare care prin titlul ei este aplicabila situatiei de fata, respectiv personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, nefacand distinctie intre detasare sau agent de munca temporara.

e) Codul fiscal adoptat prin Legea nr. 571/2003, cu toate modificarile si completarile la zi, art. 55 alin. 4 mentioneaza foarte clar ca nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in sensul impozitului pe venit „g) indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite de salariati, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin Hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare” si „g^1) indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura primite de persoanele fizice care desfasoara o activitate in baza unui statut special prevazut de lege pe perioada deplasarii, respectiv delegarii si detasarii, in alta localitate, in tara si in strainatate, in limitele prevazute de actele normative speciale aplicabile acestora precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare”.

Conform HG 518/1995 nivelul legal stabilit pentru Irak este de 60 USD/zi iar limita de 2,5 ori este de 150 USD/zi.

f) Normele la Codul fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004 cu toate modificarile si completarile la zi, la pct. 85 se include in categoria cheltuielilor de delegare deplasare „cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilite in conditiile prevazute de lege sau in contractul de munca aplicabil”. In cazul, diurna a fost acordata in baza HG nr. 518/1995, privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar si a contractelor individuale de munca.

g) Codul fiscal adoptat prin Legea nr. 571/2003, cu toate modificarile si completarile la zi, art. 296^4, baza de calcul al contributiilor sociale individuale mentioneaza foarte clar la alin. 1 lit. m) pragul de impozabilitate privind contributiile individuale „indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite de salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice”.

h) Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor in cazul prestarii de servicii transfrontaliere, la art. 4 lit. e, include in categoria asimilata detasarii si punerea la dispozitie a unui salariat, de catre o intreprindere de munca temporara, care chiar daca se refera la teritoriul Romaniei, este o transpunere a Directivei Parlamentului European si a Consiliului 96/71/CE din 16 decembrie 1996, privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

i) Directiva Parlamentului European si a Consiliului 96/71/CE din 16 decembrie 1996, privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, la articolul 1 alin. 3 lit. c, include ca masura cu caracter transnational „detasarea, in calitate de intreprindere cu incadrare in munca temporara sau intreprindere cart de munca intre intreprinderea cu incadrare in munca temporara sau intreprinderea care a pus la dispozitie lucratorul si lucrator pe perioada detasarii”, conditionata doar de existenta unui raport de munca intre agentul de munca temporara si lucrator, cerinta ce este indeplinita in speta de fata.

Extrapoland interpretarea Directivei, conform art. 2 alin. 1, prin lucrator detasat se intelege lucratorul care, pe o perioada limitata, isi desfasoara munca pe teritoriul unui stat diferit decat cel in care lucreaza in mod normal, raportarea facandu-se la lucrator si nu la angajator. Face mentiunea ca salariatii in cauza sunt cetateni romani, cu domiciliul in Romania si au centrul intereselor economice in Romania, unde au lucrat in mod normal.

j) Precizarea inspectorilor fiscali referitoare la prevederile art.11.alin. 1 teza 1 a din Legea 571/2003 Cod fiscal, potrivit carora «(1) la stabilirea, sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei», in raport de care a procedat la reconsiderarea sumelor acordate cu titlu de diurna si incadrarea lor in categoria venituri de natura salariala, este nemotivata si nefondata intrucat scopul pur economic al tranzactiilor in speta de fata este clar demonstrat insasi de intreaga activitate desfasurata de societate.

Prin urmare, cheltuielile cu diurna platita salariatilor a fost corect inregistrata in contul 625 „cheltuielile de deplasare-detasare”, in conformitate cu prevederile art. 21 (1) Cod fiscal cat si in conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si care prevede ca toate cheltuielile se inregistreaza dupa natura lor, tinand cont si de faptul ca aceste cheltuieli au fost efectuate in scopul realizarii de venituri, asa cum reiese din Contractul de detasare si din anexele facturilor lunare, intrucat valoarea diurnei este refacturata integral clientului si ulterior incasata si platita angajatului.

Diurna inregistrata in contabilitatea R. L. SRL, reprezinta

indemnizatia de deplasare, parte din remuneratia salariatului incasata pe durata misiunii, cu titlu de rambursare a costurilor legate de deplasarea acestora, in conformitate cu prevederile HG nr. 518/1995 si contractelor individuale de munca.

In luna decembrie 2013, societatea a fost supusa controlului ITM Prahova sub aspectul formei de angajare si salarizare a personalului precum si a tuturor documentelor care stau la baza deplasarii pentru desfasurarea activitatii acestora in strainatate, inclusiv contractul dintre  si EDC R. LTD. De asemenea, societatea a fost verificata si de organele de control ale ANAF - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti - Inspectie Fiscala, cu privire la modul de constituire, declarare si virarea a TVA. In urma acestor controale, nici un organ de control nu a constatat vreo incalcare a legislatiei privind acordarea diurnei.

Fata de argumentele si considerentele prezentate mai sus, sustine ca nu a savarsit fapta retinuta in cuprinsul procesului verbal, apreciind ca nevinovatia sa este un element al starii de fapt si de drept, nedatorand obligatiile fiscale prin retinere la sursa, solicita anularea procesului verbal  nr. .../26.08.2014 si implicit a amenzii contraventionale stabilite prin acesta.

In drept, petenta a invocat dispozitiile OG 2/2001, Codul Muncii, HG. 518/1995, Codul Fiscal, HG. 44/2004, Legea nr. 344/2006, Directiva Parlamentului European si a Consiliului 96/71/CE din 16 decembrie 1996, Legea nr. 82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

Intimata Agentia Nationala de Administrare Fiscala a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii asa cum a fost formulata de petenta S. C. R. L. S. R. L. impotriva Procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor  nr. .../26.08.2014, incheiat de Directia Regionala Antifrauda Fiscala A., ca neintemeiata.

Ca si chestiune prealabila, invedereaza instantei ca la data de 01.08.2013 a intrat in vigoare H. G. nr. 520/24.07.2013 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care prevede la art. 15 ca, „(1) in cadrul Agentiei se organizeaza si functioneaza Directia generala antifrauda fiscala, structura fara personalitate juridica, cu atributii de prevenire, descoperire si combatere a actelor si faptelor de evaziune fiscala si frauda fiscala si vamala; (2) in cadrul Directiei generale antifrauda fiscala functioneaza directii regionale antifrauda fiscala, conduse de inspectori generali adjuncti antifrauda”.

Astfel, avand in vedere textul de lege mai sus mentionat, solicita modificarea citativului si comunicarea tuturor actelor de procedura intocmite in cauza la sediul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala din, sector 5, Bucuresti.           

Pe fondul plangerii, invedereaza ca in fapt, in perioada 30.07.xxxx14 la punctul de lucru al petentei din localitatea Boldesti-Scaieni,, judetul Prahova, cu sediul social in municipiul Ploiesti, . 16, camera 3,,, precum si la sediul DRAF nr. 3 A., pe baza documentelor puse la dispozitie de catre aceasta, s-au constatat urmatoarele:

Petenta a fost autorizata ca agent de munca temporara la data de 05.07.2013 (autorizatie de functionare, nr. ..., eliberata de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice).           

Invedereaza ca petenta a inregistrat in balanta de verificare la data de 31.12.2012 un profit in suma de 634. 994 lei, cifra de afaceri aferenta exercitiului financiar 2012 fiind de 1. 905. 290 lei, din care 1. 747. 001 lei reprezentand venituri din prestari servicii. La data de 31.12.2012 cheltuielile insumau 1. 270. 396 lei, din care 708. 756 lei (55,8 %) fiind cheltuieli cu deplasari si detasari inregistrate in contul 625.

Totodata, invedereaza ca petenta a inregistrat in balanta de verificare la data de 31.12.2013 un profit in suma de 553. 865 lei, cifra de afaceri aferenta exercitiului financiar 2013 fiind de 16. 820. 634 lei, din care 16. 431. 701 lei reprezentand venituri din prestari servicii. La 31.12.2013 cheltuielile insumau 16. 266. 769 lei, din care 9. 121. 197 lei (56 %) fiind cheltuieli cu deplasari si detasari inregistrate in contul 625.

De asemenea, invedereaza si faptul ca petenta inregistra in balanta de verificare la data de 30.06.2014 un profit in suma de 639. 372 lei, cifra de afaceri aferenta perioadei ianuarie - iunie 2014 fiind de 9. 379. 170 lei, din care 9. 201. 157 lei reprezentand venituri din prestari servicii. La 30.06.2014 cheltuielile insumau 8. 739. 798,lei, din care 4. 586. 247 lei (52 %) fiind cheltuieli cu deplasari si detasari inregistrate in contul 625.

, petenta din prezenta cauza desfasoara o activitate de contractare, pe baze temporare, a personalului si a incheiat contracte de prestari servicii cu utilizatori externi din Statele Unite ale Americii si Irak, astfel:            

1. a incheiat un contract cu R. Supply Company cu sediul in 1035 Dairy Ashford, Suite 320, Huston, Texas xx, Statele Unite ale Americii, reprezentata de Stuart Norman Breckon, in calitate de presedinte, contract care s-a incheiat si a intrat in vigoare de la data de 01.01.2012 (contractul nu are numar) si care expira la data de 31.12.2014. Obiectul contractului il reprezinta punerea la dispozitia R. Supply Company de personal calificat in vederea specializarii pe santierul din Huston, S. U. A., contract care nu este stampilat de

catre utilizator.

Conform contractului, R. Supply Company va fi raspunzatoare pentru personalul trimis la specializare de catre S. C. R. L. S. R. L pentru asigurarea urmatoarelor: costul biletelor de zbor si altor mijloace de transport, toate asigurarile medicale necesare, toate costurile survenite in Huston si, in plus, va achita catre S. C. R. L. S. R. L. suma de 4. 000 USD/persoana/luna si a tuturor cheltuielilor in afara tarii.

Totodata,  a incheiat contracte individuale de munca pe perioada determinata cu personalul angajat, la care s-au atasat actele aditionale incheiate, obiectul contractului fiind de prestare activitate salariala. Activitatea efectiva se desfasoara pe santier specializare Huston, S. U. A., conform meseriei inscrisa in contract si fisa postului, durata timpului de lucru fiind 8 ore/zi (40 de ore/saptamana). De asemenea, in contractul individual de munca s-a stipulat salariul de baza lunar brut in suma de 1. 000 lei, precum si indemnizatia de deplasare - diurna externa in suma de 1. 650 USD/luna.

De asemenea, invedereaza ca din evidenta registrului de salariati rezulta ca in cursul anului 2012 societatea mai susmentionata a incheiat contracte individuale de munca cu un numar de 24 de persoane.

Din balanta de verificare a lunii decembrie 2012, rezulta ca in cursul anului 2012 societatea a inregistrat cheltuieli cu salariile in suma de 179. 465 lei, iar cheltuieli cu deplasari si detasari 708. 756 lei.

2. In data de 01.03.2013,  a incheiat contractul nr. 3 de detasare cu EDC R. LTD, corporatie constituita conform legislatiei din Insulele Virgine Britanice, cu sediul in 171 Main Street, Road Town, Tortola, VG 1110, British Virgin Islands, avand ca obiect angajatorul (S. C. R. L. S. R. L.) sa puna la dispozitia operatorului (EDC R. LTD.) angajati temporari pentru a executa servicii in decursul perioadei de detasare in Republica Irak - Regiunea Kurdistan, contractul nefiind stampilat de catre utilizator.

In perioada 2013 activitatea a continuat sa se, desfasoare conform contractelor individuale de munca in baza carora s-a desfasurat activitatea in anul 2012. Conform statelor de salarii a rezultat ca in perioada 2013 angajatii au primit salarii lunare brute cu valori cuprinse intre 1. 000 si 8. 800 lei, iar diurna intre 130 si 150 USD/zi. Din balanta de verificare a lunii decembrie 2013, a rezultat ca in cursul anului 2013, cheltuielile cu salariile au fost in suma de 2. 681. 849 lei, iar cheltuielile cu deplasari si detasari, in suma de 9. 121. 197 lei.

Din evidenta registrului de salariati si a statelor de salarii a rezultat ca in cursul anului 2013, societatea a incheiat contracte individuale de munca cu un numar de 184 persoane.

In anul 2014  a incheiat contracte individuale de munca temporara, obiectul contractului fiind prestarea muncii de catre salariatul temporar din dispozitia angajatorului, agent de munca temporara in misiuni de munca temporara, in favoarea utilizatorului cu care angajatorul de munca temporara are incheiat contract de punere la dispozitie, in schimbul salariului datorat de agentul de munca temporara - angajator, locul de munca fiind santierele EDC R. LTD din Irak - Kurdistan, angajatii desfasurand o munca conform functiei prevazute in fisa postului din contract, durata timpului de lucru fiind de 12 ore/zi.

In contractele individuale de munca temporara s-a precizat salariul de baza lunar brut intre 1. 000 si 8. 800 lei, precum si indemnizatia de deplasare intre 130 si 150 USD/zi. Contractele individuale de munca temporara s-au derulat pe perioada contractelor de punere la dispozitie incheiate intre angajator si utilizator, respectiv 02.02.xxxx16. Din balanta de verificare a rezultat ca in perioada ianuarie - iunie 2014, societatea a inregistrat o cheltuiala cu salariile in suma de 1. 530. 705 lei, iar cu deplasari si detasari a inregistrat o cheltuiala de 4. 586. 247 lei.

Din evidenta registru salariati a reiesit ca la momentul controlului, societatea avea incheiate contracte individuale de munca temporara cu un numar de 91 de persoane.

Fata de situatia de fapt mai sus mentionata, invedereaza ca, asa cum a rezultat si din nota explicativa data de administratorul societatii, cat si din contractele incheiate cu utilizatorii externi, a rezultat ca in aceste documente nu a fost inscris comisionul de care beneficia agentul de munca temporara, asa cum prevede art. 91 alin. 2 lit. f) din Codul muncii.

a platit salarii apropiate de salariul minim pe

economie din Romania si diurna, considerand in mod gresit ca punerea la dispozitie a personalului pentru perioade temporare in favoarea utilizatorilor externi este asimilata

detasarii.

Din evidenta contabila si nota explicativa ce a fost data de M. N. la data de 06.08.2014, acesta a precizat ca societatea nu detine puncte de lucru in Romania, iar personalul angajat cu contract individual de munca, cat si personalul angajat cu contract de munca temporara, in perioada 2012-2014, nu a desfasurat niciun fel de activitate in tara.

Pe cale de consecinta, tot personalul angajat cu contracte individuale de munca, daca ar fi fost detasat, ar fi trebuit sa desfasoare activitate specifica in Romania pentru angajatorul, iar la reintoarcerea in Romania sa-si fi reluat activitatea in domeniul forajelor de petrol. In fapt, intreg personalul angajat de petenta a desfasurat activitati numai pe santierele utilizatorilor externi, nefiind detasati de la un loc de munca anterior.

Salariile si diurna au fost platite lunar conform statelor de salarii si a situatiilor anexe la facturile emise de societate catre utilizator, platile salariale si a diurnei efectuandu-se in conturile de card deschise pe numele salariatilor, individual, la diverse banei, asa cum a rezultat din nota explicativa.

Astfel, in mod corect au considerat inspectorii antifrauda ca petenta a inregistrat in evidenta contabila, cont 625, cheltuieli cu diurna, invocand si in nota explicativa oferita de numitul M. N., ca personalul care presteaza munca prin agent de munca (temporara ar fi detasat in strainatate la utilizatorul extern si ca urmare, avea dreptul sa incaseze diurna, care nu poate fi asimilata salariilor, intrucat nu depaseste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin H. G. nr. 518/1995 pentru personalul din institutiile publice.

Fata de cele mai sus mentionate, in mod eronat a apreciat petenta ca indemnizatia de detasare, pe care a acordat-o, ar fi avut in opinia sa natura unei cheltuieli deductibile fiscal sub forma de diurna (indemnizatie de detasare) deoarece nu a depasit nivalul legal stabilit prin H. G. nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.

Avand in vedere scopul si imprejurarile in care intervine delegarea sau detasarea, indemnizatia de delegare si detasare nu se cuvine si nu se acorda in cazul muncii prin agent de munca temporara, deoarece prin contractul incheiat, locul muncii este stabilit de beneficiarul extern stabilit in S. U. A. si Irak. Lucratorul temporar cunoaste locul de munca, precizat ab initio in contractul individual de munca temporara, asumandu-si in deplina cunostinta de cauza desfasurarea activitatii muncii la un utilizator, extern, in schimbul remuneratiei stipulate initial in contractul de punere la dispozitie, iar agentul de munca intermediaza munca temporara, in schimbul unui comision.

Fata de specificul obligatiilor fiecarei parti contractante, s-a prezumat, in mod rezonabil, ca petenta a efectuat o intermediere prin punerea la dispozitie de personal calificat/necalificat pentru executarea, cu caracter temporar a unor lucrari succint enumerate in contractul de prestari servicii, in favoarea unor beneficiari externi.

Conform art. 2096 alin. 2 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, „intermediarul nu este prepusul partilor intermediate si este independent fata de acestea”. Conform art. 2097 din aceeasi lege, „intermediarul are dreptul la o remuneratie din partea clientului numai in cazul in care contractul de intermediere se incheie ca urmare a intermedierii sale”. Art. 2096-2097 din Legea nr. 287/2009, privind Codul civil, transpune in fapt dispozitiile art. 91 din Codul muncii.

Institutia muncii temporare se aseamana cu institutia detasarii deoarece in ambele cazuri salariatul presteaza munca in favoarea unui tert, dar desfasurarea muncii in strainatate pe durata misiunii temporare de catre un lucrator temporar nu inseamna detasare in strainatate, si pentru faptul ca lucratorul temporar, in prealabil, nu a avut un loc de munca la agentul de munca temporara.

Dispozitiile art. 11 alin. 3 din HG nr. 1256/2011, prevad conditiile de baza de munca si de angajare referitoare la durata timpului de lucru, munca suplimentara, repaosul zilnic si saptamanal, munca de noapte, concediile si sarbatorile legale si salarizarea aplicabila salariatilor temporari sunt, pe durata misiunii de munca temporara la un utilizator, cel putin acelea care s-ar aplica salariatilor in cazul in care acestia ar fi fost recrutati direct de catre utilizatorul respectiv pentru a ocupa acelasi loc de munca.

Diurna este definita la art. 5 din H. G. nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar si se acorda doar salariatilor detasati sau delegati. Cuantumul aceste indemnizatii este prevazut de H. G. nr. 518/1995.

Asadar, cu privire ia diurna platita, invedereaza ca aceasta a fost inregistrata in mod eronat in contul 625 „Cheltuieli cu deplasari si detasari”, nerespectandu-se astfel legislatia fiscala in domeniu prin necalcularea, neretinerea si nevirarea catre bugetele statului a contributiilor sociale individuale, obligatorii precum si a impozitului pe venituri din salarii.

Prin urmare, indemnizatia de natura diurnei acordata salariatilor temporari nu are temei legal si a fost inregistrata in mod eronat in contul 625- „Cheltuieli cu delegarea/detasarea”, fiind necesara inregistrarea in contul 641- „Cheltuieli cu salariile personalului”.

Conform contractelor de munca temporara, intocmite de catre angajator

salariatilor temporari, locul de munca al fiecarui salariat este la beneficiar R.

Supply Company, 1035 Dairy Ashford, Suite 320, Huston, Texas xx, Statele

Unite ale Americii, Santier specializare Huston; beneficiar EDC R. LTD, 171

Main Street, Road Town, Tortola, VG 1110, Insulele Virgine Britanice, Santier Republica Irak - Regiunea Kurdistan, sau la alte santiere stabilite de catre utilizatori, deci ferm in strainatate, eliminand posibilitatea detasarii/delegarii, care ar justifica necesitatea acordarii diurnei.

Nici contractele de munca temporara, intocmite de catre angajatorii, nici alte documente financiar-contabile din evidenta contribuabilului, nu au reflectat detasarea salariatilor sau necesitatea platii diurnei.

Astfel, invedereaza ca fata de dispozitiile legale prezentate de Codul muncii si de Codul fiscal, petenta a considerat in mod gresit ca salariatii care presteaza munca temporara in strainatate sunt detasati in strainatate si, tot in mod eronat, a inregistrat in evidentele contabile si fiscale sumele cuvenite ca remuneratie de natura salariala in contul 625 ca reprezentand cheltuieli cu diurna pentru personalul detasat in strainatate.

In fapt, in mod corect au apreciat inspectorii antifrauda ca diurna inregistrata in contabilitatea societatii ca si o cheltuiala deductibila, reprezinta parte din remuneratia salariatului incasata pe durata misiunii.

Dispozitiile art. 11 alin. 1 teza 1 din Legea 571/2003, Codul fiscal, prevad

ca, „(1) la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului

cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop

economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul

economic al tranzactiei”.

Astfel, in mod corect echipa de control a procedat la reconsiderarea sumelor acordate cu titlu de diurna, a facut incadrarea lor in categoria venituri de natura salariala si a stabilit contributiile si impozitul pe venit ce trebuiau calculate, retinute si virate de catre agentul de munca temporara, conform prevederilor art. 96 alin. 3 din Codul muncii.

Astfel, in mod corect sumele inregistrate ca si diurna si platite salariatilor (cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari) au fost reconsiderate ca si cheltuieli salariale, respectiv cheltuieli cu salariile personalului, cheltuieli cu asigurari si protectie sociala (contributia angajatului la C. A. S. S., CAS. si somaj), plus impozit pe venituri din salarii. Sumele care au fost acordate salariatilor (ca si diurna) si care s-au luat in calcul la estimarea sumelor datorate bugetului de stat au fost preluate din balantele de verificare si din centralizatoarele prezentate de catre societate.

Opineaza ca agentul de munca temporara  nu a incadrat corect din punct de vedere financiar-contabil sumele acordate salariatilor, nu s-au calculat, nu s-au retinut si nu s-au virat toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar si de catre angajator catre bugetele statului.

Petenta avea obligatia sa calculeze, sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar, astfel:

BAZA DE CALCUL 2012; 2013; 2014:

Cheltuieli cu Diurna (cheltuieli cu deplasari, detasari aferente perioadei 2012, 2013 si 2014) = 619. 569 + 9. 122. 604 + 4. 580. 179 = 14. 322. 352 lei, (Anexele 1, 2 si 3).

Calculul obligatiei C. A. S. salariati 10,5%:

Anul 2012 - baza de calcul 619. 569 x 10,5% = 65. 055 lei, unde 619. 569 lei reprezinta suma platita ca diurna in anul 2012 ;

Anul 2013 - baza de calcul 9. 122. 604 x 10,5% = 957. 873 lei, unde 9. 122. 604 lei reprezinta suma platita sub forma ele diurna in 2013;            

Anul 2014 - baza de calcul 4. 580. 179 x 10,5% = 480. 919 lei, unde 4. 580. 179 lei reprezinta suma platita ca diurna in 2014.

Total C. A. S. salariati: 1. 503. 847 lei.

Calcului obligatiei somaj salariati 0,5%:

Anul 2012 - baza de calcul 619. 569 x 6,5% = 3. 098 lei, unde 619. 569 lei este suma platita sub forma de diurna in anul 2012;

Anul 2013 - baza de calcul 9. 122,604 x 0,5% =45. 613 lei, unde 9. 122. 604 lei este suma platita sub forma de diurna in anul 2013;

Anul 2014 - baza de calcul 4. 580. 179 x 0,5 % = 22. 901 lei, unde 4. 580. 179 lei este suma platita sub forma de diurna in anul 2014.

Total obligatii somaj salariati: 71. 612 lei.

Calculul obligatiei C. A. S. S. salariati 5,5%:

Anul 2012 - baza de calcul 619. 569 x 5,5% = 34. 076 lei, unde 619. 569 lei este suma platita sub forma de diurna in anul 2012;

Anul 2013 - baza de calcul 9. 122. 604 x 5,5% = 501. 743 lei, unde 9. 122. 604 lei este suma platita sub forma de diurna in 2013;

Anul 2014 - baza de calcul 4. 580. 179 x 5,5% = 251. 910 lei, unde 4. 580. 179 lei este suma platita sub forma de diurna in 2014.

Total C. A. S. S. salariati: 787. 729 lei.

Calculul obligatiei impozit salariati 16%:

Anul 2012 - baza de calcul (619. 569 - xx - 3. 098 - 34. 076) x 16% = 82,7741ei;

Anul 2013 - baza de calcul (9. xxxx. 873 - 45. xxxx) x 16% = 1. 218. 780 lei;      

Anul 2014- baza de calcul (4. xxxx. 919-22. xxxx) x 16% = 611. 912 lei.

Total impozit salariati 16% : 1. 913. 466 lei.

Impozite si contributii cu stopaj la sursa necalculate, neretinute si nevirate = 4. 276. 654 lei.

avea obligatia sa calculeze si sa vireze contributiile si impozitele datorate de angajator, astfel:

Calculul obligatei C. A. S. angajator 20,8%:

Anul 2012 - baza de calcul 619. 569 x 20,8% = 128. 870 lei, unde 619 569 lei reprezinta suma platita ca diurna in anul 2012;

Anul 2013 - baza de calcul 9. 122. 304 x 20,8% = 1. 897. 502 lei, unde 9. 122. 604 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in 2013;

Anul 2014 - baza de calcul 4. 580. 179 x 20,8% = 952. 677 lei, unde 4. 580. 179 lei reprezinta suma platita ca diurna in 2014.

Total C. A. S. angajator: 2. 979. 049 lei.

Calculul obligatiei somaj angajator 0,5%:

Anul 2012 - baza de calcul 619. 569 x 0,5% =3. 098 lei, unde 619. 569 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in anul 2012;

Anul 2013 - baza de calcul 9. 122. 604 x 0,5% =45. 613 lei, unde 9. 122. 604 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in anul 2013;

Anul 2014 - baza de calcul 4. 580. 179 x 0,5 % = 22. 901 lei, unde 4. 580. 179 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in anul 2014.

Total obligatii somaj angajator: 71. 612 lei.

Calculul obligatiei C. A. S. S. angajator 5,2%:

Anul 2012 - baza de calcul 619. 569 x 5,2% = 32. 218 lei, unde 619. 569 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in anul 2012;

Anul 2013 - baza de calcul 9. 122. 604 x 5,2% = 474. 375 lei, unde 9. 122. 604 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in anul 2013;

Anul 2014 - baza de calcul 4. 580. 179 x 5,2% = 238. 169 lei, unde 4. 580. 179 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in anul 2014.

Total C. A. S. S. angajator: 744. 762 lei.

Calculul contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (FNUSS):

Anul 2012- baza de calcul 619. 569 x 0,85% = 5. 266 lei, unde 619. 569 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in anul 2012;

Anul 2013 - baza de calcul 9. 122. 604 x 0,85% = 77. 542 lei, unde 9. 122. 604 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in 2013;

Anul  2014 - baza de calcul 4. 580. 179 x 0,85% = 38. 932 lei, unde 4. 580. 179 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in 2014.

Total F. N. U. S. S. angajator: 121. 740 lei.

Calculul contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariate datorate de angajator:

Anul 2012 - baza de calcul 619. 569 x 0,25% = 1. 549 lei, unde 619. 569 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in anul 2012;

Anul 2013 - baza de calcul 9. 122. 604 x 0,25% = 22. 807 lei, unde 9. 122. 604 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in 2013;            

Anul 2014 - baza da calcul 4. 580. 179 x 0,25% = 11. 450 lei, unde 4. 580. 179 lei reprezinta suma platita sub forma de diurna in 2014.

Total Fond garantare: 35. 806 lei.

Total impozite si contributii angajator necalculate si nevirate = 3. 952,969 lei.

Sume totale datorate de S. C. R. L. S. R. L. bugetului consolidat al statului estimate = 4. 276. 654 + 3. 952. 969 = 8. 229. 323 lei.

Referitor la sustinerile petentei, conform carora in cuprinsul procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nu a fost descrisa fapta contraventionala, precizeaza in ceea ce priveste modul de intocmire al procesului verbal, ca s-au respectat toate conditiile de fond si de forma, descrierea faptelor a fost corecta si s-a facut cu indicarea tuturor elementelor si imprejurarilor in care s-a savarsit contraventia, astfel incat, se poate verifica incadrarea corecta a faptei in textul normei care reglementeaza si sanctioneaza contraventia, precum si realitatea mentiunilor consemnate.

In cuprinsul procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, la rubrica fapte savarsite se mentioneaza ca, „societatea verificata nu a retinut, potrivit legii,  sumele reprezentand impozite cu retinere la sursa”, facandu-se referire la procesul verbal nr. .../26.08.2014 intocmit la acelasi contribuabil, care face parte integranta din procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor contestat.

De asemenea, a fost indicata perioada savarsirii contraventiei, respectiv intre anii 2012-2014, aceasta fiind constatata si sanctionata la data intocmirii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, respectiv 26.08.2014.

Mentioneaza totodata, ca procesul verbal contestat indeplineste toate conditiile de validitate prevazute de O.G. nr. 2/2001 republicata, faptele constatate fiind descrie in mod complet, incadrate corect si sanctionate corespunzator gradului de pericol social reprezentat. De asemenea, arata ca sanctiunile contraventionale aplicate de echipa de control au fost la nivelul minimului legal in vigoare prevazut de actul normativ prezentat, astfel incat, sustinerea petitionarei, potrivit careia s-a aplicat maximul amenzii contraventionale este gresita si demonstreaza inca odata necunoasterea faptelor, imprejurarilor savarsirii conventiei si a Procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor contestat.

Totodata, cu privire la incheierea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor  nr. .../26.08.2014, invedereaza ca acesta a fost incheiat in mod temeinic si legal cu respectarea dispozitiilor legale in domeniu, si anume, a dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora, «procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia».

Dispozitiile art. 19 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare prevad ca, «in lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod».

De asemenea, solicita constatarea faptului ca in cauza nu sunt intrunite prevederile art. 7 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

Invedereaza ca avertismentul se poate aplica numai daca s-a savarsit o fapta de o gravitate mai redusa si apreciaza ca scopul preventiv si educativ al sanctiunii contraventionale nu poate fi atins decat prin mentinerea amenzii in cuantumul stabilit prin procesul-verbal atacat, avand in vedere atitudinea petentei fata de fapta si de urmarile ei.

Cu privire la legalitatea procesului verbal de constate a contraventiei, solicita sa se constate ca acesta intruneste conditiile de forma impuse de dispozitiile art. 17 din O. G. nr 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si cuprinde toate mentiunile obligatorii prevazute de art. 16 din acelasi act normativ.

Cat priveste temeinicia procesului verbal de contraventie, solicita sa

se constate ca nici sub acest aspect, dupa ce se va aprecia materialul probator ce va fi

administrat in cauza, nu se va releva o alta situatie de fapt decat cea retinuta de inspectorii antifrauda.

De asemenea, din interpretarea dispozitiilor art. 31 si art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, procesul verbal de contraventie se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie, acesta facand dovada situatiei de fapt descrise in cuprinsul acestuia si a incadrarii in drept pana la proba contrarie.

Avand in vedere toate aceste aspecte, solicita respingerea plangerii contraventionale formulata de S. C. R. L. S. R. L. ca neintemeiata, si mentinerea actului atacat ca fiind temeinic si legal.

In drept, intimata a invocat disp. art. 205-208 C. proc. civ, OG 2/2001, Legea 571/2003, OG 92/2003.

In probatiune intimata a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, depunand in acest sens inscrisurile de la filele 83-125, dosar Judecatorie Ploiesti.

Petenta, a depus raspuns la intampinare prin care precizeaza ca nu este de acord cu apararea formulata si depusa de parata, avand in vedere ca s-a autorizat ca agent de munca temporara la data de 05.07.2013, conform autorizatiei  nr. ..., eliberata de Ministerul Muncii Familiei Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.

Precizeaza ca numai din luna martie 2013, societatea a desfasurat activitate conform cod CAEN 2 Rev. - 7820 «Activitati de contractare, pe baze temporare a personalului», activitate principala pentru care a solicitat eliberarea autorizatiei de functionare.

Conform Actului constitutiv si certificatului emis de Oficiul Registrului Comertului,  desfasoara si activitatii de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale - Cod CAEN 2 Rev. - 0910, la beneficiari interni si externi.

In mod eronat parata a invederat ca societatea a desfasurat activitatea de contractare pe baze temporare a personalului cu utilizatori externi din Statele Unite ale Americii in anul 2012, anterior lunii martie 2013, respectiv in perioada ianuarie 2012 - februarie 2013,  avand ca obiect principal de activitate, «activitatii de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale - Cod CAEN 2 Rev. - 0910», iar personalul a fost angajat cu contract de munca pe perioada nedeterminata pentru prestarea de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale - Cod CAEN 2 Rev. - 0910 la beneficiari interni si externi.

Contractul incheiat si intrat in vigoare la data de 01.01.2012 cu R. Supply Company a avut ca obiect specializarea personalului calificat al  la Houston, SUA, pentru lucrul pe instalatiile de foraj de ultima generatie existente la acel moment in SUA. Pentru perioada de specializare in SUA, Houston, costurile de transport, asigurare de personal, salariul de baza lunar brut de 1. 000 lei si indemnizatia de deplasare-diurna externa in suma de 3. 650 USD/luna conform contractului incheiat cu R. Supply Company, respectiv contractului individual de munca pe durata nedeterminata, au fost suportate de R. Supply Company.

Mentioneaza faptul ca, contractul incheiat cu R. Supply Company nu a fost stampilat intrucat contractele incheiate cu parteneri externi nu se stampileaza, iar incepand cu data de 1 martie 2013, activitatea nu a continuat sa se desfasoare conform contractelor individuale de munca in baza carora s-a desfasurat activitatea si in 2012, asa cum in mod gresit a afirmat parata.

Din Registrul de evidenta al salariatilor rezulta ca in cursul anului 2013 societatea a incheiat, contracte individuale de munca cu un numar de 184 persoane, situatie relatata chiar de catre parata in cuprinsul intampinarii.

In anul 2013, s-au incheiat contracte individuale de munca temporara, obiectul contractului fiind prestarea muncii de catre salariatul temporar din dispozitia angajatorului (agent de munca temporara in misiuni de munca temporara) in favoarea utilizatorului EDC R. LTD cu care a fost incheiat contractul nr. 3/2013 (contract de punere la dispozitie).

Sustinerile paratei conform carora in contractul incheiat cu utilizatorul nu a fost inscris comisionul, conform art. 91 alin. 2 lit. f din Codul muncii, ca R. L. SRL a platit salarii apropiate de salariul minim pe economie din Romania si diurna, considerand in mod gresit ca, punerea la dispozitie a personalului pentru perioade temporare in favoarea utilizatorilor externi este asimilata detasarii, sunt nefondate si neintemeiate.

In contractul de punere la dispozitie, respectiv in contractul de detasare nr. 3/2013, la art. 3. 4 «Plati pe baza de costuri suplimentare» a fost inscrisa marja de profit (tradus adaos comercial) de 4% calculat la costul lunar aferent angajatului si costurile de relocare lunare.

Precizeaza ca  a platit salarii mai mari decat salariul minim pe economie, in contractele individuale de munca incheiate pe durata determinata stipulandu-se ca salariul de baza lunar brut este intre 1. 000 lei si 8. 800 lei, in conditiile in care salariul minim pe economie din Romania in anul 2013 a fost de 750-800 lei, iar in 2014 de 850-900 lei.

Prin contractele individuale de munca incheiate legal cu salariatii, declarate si inregistrate in Registrul salariatilor, gestionat de ITM, s-a precizat expresia ca salariatii vor primii pe langa salariul negociat si indemnizatie zilnica in valuta, denumita diurna, intre 130 si 150 USD/zi, stabilita conform art. 2. 6 (2) contract de detasare nr. 3/01.03.2013 (contact de punere la dispozitie), pentru a acoperii mesele (cheltuielile de hrana) si cheltuielile de cazare, protocol, transport si alte cheltuieli marunte, cu respectarea dispozitiilor art. 17 din HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificarile si completarile ulterioare.

Indemnizatia zilnica - diurna a fost acordata in baza art. 5, 7 si 8 coroborate cu articolul 17 din HG nr. 518/1995, privind unele drepturi si obligatii ale

personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu

caracter temporar, cu toate modificarile si completarile la zi, hotarare care prin

titlul ei este aplicabila situatiei de fata, respectiv personalului roman trimis in

strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, nefacand

distinctie intre detasare sau agent de munca temporara.

Codul fiscal adoptat prin Legea nr. 571/2003 cu toate modificarile si completarile la zi, art. 55 alin. 4, mentioneaza foarte clar ca nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in sensul impozitului pe venit „g) indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite de salariati, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin Hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare” si „g^1) indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura primite de persoanele fizice care desfasoara o activitate in baza unui statut special prevazut de lege pe perioada deplasarii, respectiv delegarii si detasarii, in alta localitate, in tara si in strainatate, in limitele prevazute de actele normative speciale aplicabile acestora precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare”.

Conform HG 518/1995 nivelul legal stabilit pentru Irak este de 60 USD/zi iar limita de 2,5 ori este de 150 USD/zi.

Normele la Codul fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004 cu toate modificarile si completarile la zi, la pct. 85 se include in categoria cheltuielilor de delegare deplasare „cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilite in conditiile prevazute de lege sau in contractul de munca aplicabil”. In cazul, diurna a fost acordata in baza HG nr. 518/1995, privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar si a contractelor individuale de munca.

Codul fiscal adoptat prin Legea nr. 571/2003, cu toate modificarile si completarile la zi, art. 296^4, baza de calcul al contributiilor sociale individuale mentioneaza foarte clar la alin. 1 lit. m) pragul de impozabilitate privind contributiile individuale „indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite de salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice”.

Lucratorul temporar cu domiciliul in Romania este salariatul agentului de munca temporara din Romania care are un contract de munca temporara incheiat in forma scrisa. Intre agentul de munca temporara din Romania si utilizatorul din afara teritoriului Romaniei se incheie, in scris, un contract de punere la dispozitie a salariatului agentului de munca temporara.

Pe cale de consecinta, contractul de punere la dispozitie este ca natura juridica, un contract comercial de prestari servicii prin care agentul de munca temporara din Romania pune salariatii proprii cu domiciliul in Romania la dispozitia utilizatorilor din afara teritoriului Romaniei.

In contractele individuale de munca si conform contractului de punere la dispozitie, s-a prevazut, urmare negocierii, acordarea diurnei in bani (valuta) care sa acopere cheltuieli precum cele de masa (hrana) si alte cheltuieli cu respectarea dispozitiilor art. 17 din HG nr. 518/1995, privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificarile si completarile ulterioare .

La termenul din data de 20.04.2015, avand in vedere ca petenta a invederat instantei ca solicita si anularea procesului verbal numarul de xx din 26.08.2014, instanta a dispus disjungerea capatului de cerere avand ca obiect anularea procesului verbal numarul xx din 26.08.2014 si formarea unui nou dosar, fixand termen de judecata la data de 15.06.2015.

In urma acestei masuri administrative s-a format dosarul numarul XXXX, avand ca obiect anulare proces verbal numarul xx din 26.08.2014.

La termenul din data de 15.06.2015 instanta a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Ploiesti.

Prin sentinta nr. 7938 pronuntata in data de 22 iunie 2015, Judecatoria Ploiesti a admis exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Ploiesti, invocata din oficiu de instanta, a declinat competenta solutionarii cauzei avand ca obiect anulare proces verbal numarul xx din 26.08.2014, formulata de petenta, in contradictoriu cu intimata Agentia Nationala de Administrare Fiscala si a trimis de indata dosarul spre competenta solutionare catre Curtea de Apel Ploiesti.

Pentru a hotari astfel, judecatoria a retinut ca, conform art. 130 alin. 2 C. proc. civ., „necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocata de parti ori de catre judecator la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante”.

Instanta a retinut ca potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea 554 din 2004 a contenciosului administrativ actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, in sensul legi, si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizitiile publice; prin legi speciale pot fi prevazute si alte categorii de contracte administrative supuse competentei instantelor de contencios administrativ.

In cauza, instanta a apreciat ca procesul verbal numarul xx din 26.08.2014 este un act administrativ individual, fiind emis de o autoritate publica - Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala Antifrauda Fiscala -, in vederea punerii in executare a dispozitiilor OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, act ce da nastere unui raport juridic intre autoritatea publica emitenta si destinatarul actului.

Instanta a apreciat ca procesul verbal anterior mentionat nu face parte integrata din procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor numarul  DGAF nr. ... din 26.08.2014. In acest sens, instanta a constatat ca prin procesul verbal numarul xx din 26.08.2014 s-a stabilit in sarcina petentei obligatia de a inregistra in contabilitate a sumelor determinate conform procesului verbal mentionat si virarea de indata a contributiilor sociale obligatorii si a impozitului pe veniturile salariale aferente perioadei februarie 2012-iunie 2014. Prin urmare, in sarcina petentei s-au stabilit o  obligatii fiscale si nu poate fi negat caracterul de act administrativ al procesului verbal avand in vedere consecintele pe care le produce, distincte de cele ale procesului verbal de constatare a contraventiei numarul  DGAF nr. ... din 26.08.2014. In acelasi sens, instanta a avut in vedere si dispozitiile art. 41 din OG 92/2003 text de lege care statueaza ca „actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale”. Or, obligatia stabilita in sarcina petentei de a vira contributiile sociale obligatorii si a impozitului pe veniturile salariale aferente perioadei februarie 2012-iunie nu poate avea decat natura fiscala.

Prin urmare, aceasta masura a dat nastere unui raport juridic intre emitentul actului si destinatarul acestuia. Aceasta masura este distincta de cea a sanctionarii contraventionale aplicata prin procesul verbal DGAF nr. ... din 26.08.2014. In actul sanctionator anterior mentionat nu s-a facut nicio referire la masura dispusa prin procesul verbal de control intocmit la aceeasi data care cuprinde o  constatari ale reprezentantilor intimatei.

In continuare, instanta a retinut ca potrivit  art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la 1. 000. 000 de lei se solutioneaza in fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contribuitii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 1. 000. 000 de lei se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca, prin lege organica speciala nu s-a prevazut altfel.

Pe cale de consecinta, instanta a apreciat ca este competenta sa solutioneze prezenta cauza Curtea de Apel Ploiesti, raportat la valoarea taxelor, impozitelor si contributiilor mentionate in procesul verbal a carei anulare s-a solicitat.

Pentru considerentele de mai sus, in baza art. 130 alin. 2 C. proc. civ,  art. 132 alin. 3 C. proc. civ, art. 2 alin. 1 lit. c si art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004, instanta a admis exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Ploiesti, a dispus declinarea competentei solutionarii cauzei catre Curtea de Apel Ploiesti si trimiterea, de indata, a dosarului catre instanta anterior mentionata.

Cauza disjunsa, respectiv capatul de cerere avand ca obiect anularea procesului verbal nr. ... din 26.08.2014, a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel la data de 1 iulie 2015 sub nr. ...X.

Prin intampinarea formulata la data 27 august 2015, intimata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, avand in vedere ca obiectul prezentului dosar il constituie anularea procesului verbal de control nr. .../26.08.2014 solicitata de petenta S. C. R. L. S. R. L. in sedinta publica din data de 20.04.2015 in dosarul nr. .../281/2014 aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti si pentru care s-a dispus disjungerea dosarului si formarea unui nou dosar, invedereaza ca anularea procesului verbal de control nr. .../26.08.2014 trebuia sa fie motivata si formulata in scris, potrivit dispozitiilor art. 194 si art. 195 Cod procedura civila, pentru a-i putea fi comunicata si a-si formula apararile conform sustinerilor petentei.

Invoca exceptia inadmisibilitatii contestatiei formulate de petenta S. C. R. L. S. R. L. pentru avand in vedere ca dispozitiile art. 15 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001 prevad ca, „contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori”.

Prevederile art. 16 alin. (1) din aceeasi ordonanta dispun faptul ca „procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea”.

Iar, conform prevederilor art. 31 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, „impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia”.

Procesul - verbal nr. .../26.08.2014 intocmit de Directia Regionala Antifrauda Fiscala (D. R. A. F.) 3 A. este un document care nu imbraca forma unui proces-verbal de contraventie.

Prin procesul verbal amintit anterior s-a constatat starea de fapt fiscala a societatii la data controlului, reglementarile legale de natura fiscala incalcate si consecintele fiscale ale reglementarilor incalcate.

In aceeasi ordine de idei, procesul-verbal contestat nu cuprinde mentiunile de la art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001.

Prin urmare, se pot ataca cu plangere contraventionala numai procesele - verbale de contraventionale in sensul stabilit de O. G. nr. 2/2001.

In consecinta, considera ca actiunea in contencios administrativ depusa de reclamanta este inadmisibila, deoarece s-a atacat un document care nu reprezinta un proces-verbal de contraventie, motiv pentru care solicita admiterea exceptiei invocate si respingerea actiunii ca inadmisibila.

Solicita sa se observe ca procesul-verbal nr. .../26.08.2014 nu are natura juridica a unui act administrativ fiscal, ci a unui act premergator unui act administrativ, care nu stabileste niciun raport obligational intre contribuabilul controlat si bugetul de stat.

Notiunea de act administrativ, care poate fi atacat in temeiul Legii nr. 554/2004, respectiv art. 1 si art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, potrivit carora:

Art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 persoana care se considera vatamata in drepturile sau interesele sale legitime printr-un act administrativ considerat nelegal, poate solicita instantei anularea acestuia, iar potrivit art. 2 lit. c) din lege se defineste actul administrativ cu caracter individual sau normativ ca fiind acel act emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii, sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Astfel, in speta de fata, procesul-verbal de control, nu reprezinta un act administrativ in sensul art. 2 lit. c din Legea 554/2004, care sa poata fi atacat pe calea contenciosului administrativ.

In conformitate cu dispozitiile art. 205 alin. (1) din O. G. nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (denumita O. G. nr. 92/2003), „impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii”.

Conform prevederilor art. 41 din acelasi act normativ, „actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale”.

De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 43 din O. G. nr. 92/2003, „(1) actul administrativ fiscal se emite numai in forma scrisa; (2) actul administrativ fiscal cuprinde urmatoarele elemente: a) denumirea organului fiscal emitent; b) data la care a fost emis si data de la care isi produce efectele; c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei imputernicite de contribuabil, dupa caz; d) obiectul actului administrativ fiscal; e) motivele de fapt; f) temeiul de drept; g) numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii; h) stampila organului fiscal emitent; i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si organul fiscal la care se depune contestatia; j) mentiuni privind audierea contribuabilului”.

In conformitate cu dispozitiile art. 110 alin. (3) din acelasi act normativ, „titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: a) decizia de impunere; b) declaratia fiscala; c) decizia referitoare la obligatii de plata accesorii; d) declaratia vamala; e) decizia prin care se stabilesc si se individualizeaza datoria vamala, impozitele, taxele si alte sume care se datoreaza in vama, potrivit legii, inclusiv accesoriile; f) procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, intocmit de organul prevazut de lege, pentru obligatiile privind plata amenzilor contraventionale; g) decizia de atragere a raspunderii solidare emisa potrivit art. 28; h) ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivul hotararii instantei judecatoresti ori un extras certificat intocmit in baza acestor acte, in cazul creantelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanta judecatoreasca”.

In conformitate cu prevederile O. P. A. N. A. F. nr. 3721/2013, privind aprobarea modelului si continutului formularelor si documentelor utilizate in activitatea de control a Directiei Generale Antifrauda Fiscala, „procesul-verbal reprezinta actul de control bilateral care se intocmeste de catre inspectorii antifrauda cu ocazia controlului curent, operativ si inopinat sau a controlului tematic, pentru constatarea unor situatii faptice si documentare existente la un moment dat, pentru stabilirea starii de fapt fiscale, precum si pentru constatarea unor imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul financiar-fiscal si vamal si pentru stabilirea implicatiilor fiscale ale acestora”.

Potrivit prevederilor art. 2331 alin. (5) din O. G. nr. 92/2003, „procesele-verbale nu constitute titlu de creanta fiscala in intelesul art. 110”.

Astfel, avand in vedere cele mentionate anterior, invedereaza ca procesul-verbal incheiat la S. C. R. L. S. R. L. in data de 26.08.2014 de catre inspectorii antifrauda din cadrul Directiei Regionale Antifrauda Fiscala nr. 3 A. si inregistrat cu nr. ... nu are caracterul unui titlu de creanta, potrivit prevederilor art. 110 din O. G. nr. 92/2003, coroborat cu dispozitiile art. 2331 alin. (5) din acelasi act normativ.

De asemenea, documentul nu reprezinta act administrativ fiscal in intelesul prevederilor art. 41 din O. G. nr. 92/2003, coroborat cu dispozitiile art. 43 din acelasi act normativ.

Prin urmare, procesul-verbal incheiat la S. C. R. L. S. R. L. in data de 26.08.2014, inregistrat la Directia Regionala Antifrauda Fiscala 3 A. sub nr. ..., nu putea fi atacat pe calea contenciosului administrativ.

Fata de cele expuse mai sus, invedereaza urmatoarele aspecte care reprezinta motive, probe care atesta legalitatea procesului-verbal nr. .../ 26.08.2014:

Procesul-verbal sus-mentionat a fost redactat si emis in baza urmatoarelor acte normative: O. U. G. nr. 74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative; O. G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare; H. G. R. nr. 44 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

De asemenea, aspectele mentionate in procesul-verbal atacat au fost atestate prin mijloace de proba, in special inscrisuri, care au fost anexate procesului-verbal. Mentioneaza ca reclamantei i s-a inmanat un exemplar complet al procesului-verbal.

In aceeasi ordine de idei, aduce la cunostinta faptul ca reclamanta nu a indicat niciun argument prin care sa combata veridicitatea si legalitatea aspectelor, concluziilor din procesul-verbal atacat.

In Ordinul Presedintelui A. N. A. F. nr. 3721/2013, privind aprobarea modelului si continutului formularelor si documentelor utilizate in activitatea de control a Directiei Generale Antifrauda Fiscala nu s-a mentionat nicio posibilitate de a ataca procesul-verbal reglementat la Anexa nr. 1 A.

In concluzie, solicita admiterea exceptiei invocate, respingerea solicitarii formulate de S. C. R. L. S. R. L. ca inadmisibila si mentinerea procesului - verbal atacat.

Examinand exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata invocata de parata, asupra careia trebuie sa se pronunte mai intai potrivit art. 248 Cod procedura civila, Curtea constata urmatoarele:

Prin procesul-verbal nr. .../26.08.2014 s-a constatat in urma controlului efectuat in data de 30.07.2014 si 06.08.2014 de catre inspectorii din cadrul Directiei regionale Antifrauda 3 A., faptul ca prin inregistrarea in mod eronat a veniturilor de natura salariala sub forma de plata diurne, nu a fost calculata, retinuta si varsata suma totala de 8. 229. 623 lei. Prin acelasi proces-verbal s-a dispus inregistrarea in contabilitate a sumelor determinate conform procesului-verbal si virarea de indata a contributiilor sociale obligatorii si a impozitului pe veniturile salariale aferente perioadei februarie 2012 - iunie 2014. De asemenea, se mentioneaza ca in cauza, contestatoarea a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 25. 000 lei.

Impotriva acestui proces-verbal, contestatoarea  formulat contestatie la Diretcia Regionala Antifrauda Fiscala 3 A. sub nr. .../19.02.2014, aceasta fiind solutionata printr-o adresa prin care i se aduce la cunostinta acesteia ca procesul verbal intocmit nu are valoarea unui act administrativ fiscal, sau titlu de creanta fiscala.

Prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor  nr. .../26.08.2014, contestatoarea a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 25. 000 lei pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 219 alin. 1 lit. o din O.G. nr. 92/2003.

In fapt s-a retinut ca in urma controlului efectuat in data de 26.08.2014, s-a constatat ca societatea nu a retinut, potrivit legii sumele reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa conform procesului-verbal nr. ... din 26.08.2014.

Impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, s-a formulat plangere contraventionala, ce formeaza obiectul dosarului nr. .../281/2014, aflata in prezent pe rolul Judecatoriei Ploiesti.

De asemenea, in baza procesului-verbal de control nr. .../ 26.08.2014, s-a emis decizie de instituire masuri asiguratorii in data de 25.02.2015, impotriva careia contestatoare a formulat contestatie la executare, formandu-se dosarul nr. ...XX, contestatie solutionata prin respingerea acesteia de catre Judecatoria Ploiesti prin sentinta civila nr. 8603/01.07.2015, in prezent aflandu-se pe rolul Tribunalului Prahova.

Asa cum rezulta din decizia de instituire a masurilor asiguratorii, obligatiile de plata stabilite in procesul verbal nr. .../26.08.2014, sumele constatate sunt doar estimari.

Potrivit art. 129 alin. 2 si 3 din O.G. nr. 92/2003 masurile asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, atunci cand exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea, pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta, inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare. Masurile asiguratorii dispuse atat de organele fiscale competente, cat si de instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati. Odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii.

Problema de drept ce se impune a fi lamurita din perspectiva admisibilitatii/inadmisibilitatii contestatiei aflate pe rolul Curtii este aceea daca procesul-verbal de control nr. .../26.08.2014, are natura juridica si produce efectele unui act administrativ fiscal care sa poata fi contestat si analizat distinct de titlul de creanta ce urmeaza a fi intocmit pe baza  constatarilor mentionate in acest proces verbal de control.

Conform art. 205 alin. 1 din Codul  de procedura fiscala, „impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii. Potrivit art. 110 alin. 2 din acelasi act normativ, titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii, acestea fiind: decizia de impunere, declaratia fiscala, decizia referitoare la obligatii de plata accesorii, declaratia vamala, decizia prin care se stabileste si se individualizeaza datoria vamala, impozitele si taxele si alte sume care se datoreaza in vama, potrivit legii, inclusiv accesoriile, procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, intocmit de catre organul prevazut de lege, pentru obligatiile privind plata amenzilor contraventionale; decizia de atragere a raspunderii solidare emisa potrivit art. 28, ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivul hotararii instantei judecatoresti ori un extras certificat intocmit in baza acestor date, in cazul creantelor fiscale stabilite, potrivit legii de procuror sau de instanta judecatoreasca.

De asemenea, potrivit art. 41 din acelasi act normativ, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004  orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ se poate adresa instantei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata, iar conform art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, actul administrativ fiscal este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Potrivit punctelor 1 si 8 din anexa 1 b din OPANAF nr. 3721/2013, procesul-verbal intocmit de catre inspectorii antifrauda, are rolul de a constata situatii faptice si documentare existente la un moment dat pentru stabilirea starii de fapt fiscale, precum si pentru constatarea unor imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul financiar fiscal si vamal si pentru stabilirea implicatiilor fiscale ale acestora.

Fata de cele mentionate in procesul-verbal nr. .../26.08.2014, de dispozitiile legale incidente mentionate mai sus, Curtea retine ca acesta nu are trasaturile unui act administrativ fiscal sau ale unui titlu de creanta fiscala si nici nu produce efecte juridice in sensul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice. Este adevarat faptul ca procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor DGAF nr. .../26.08.2014 si procesul verbal de instituire masuri asiguratorii, fac referire la acest proces verbal insa acesta, in ceea ce priveste procesul-verbal de constatare a contraventiei, are relevanta doar din perspectiva nerespectarii anumitor dispozitii legale, ce poate fi analizata de catre instanta investita cu plangerea contraventionala, fara a avea relevanta cuantumul sumei estimate de catre organele antifrauda, iar in ceea ce priveste decizia de instituire a masurilor asiguratorii, sumele la care se face referire au valoarea unor estimari, iar art. 129 alin. 3 din OG 92/2003 permite instituirea unor masuri asiguratorii si inainte de emiterea titlului de creanta.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, si apreciind ca legalitatea si exactitatea celor mentionate in procesul-verbal nr. .../26.08.2014 pot fi analizate numai cu ocazia analizei titlului de creanta fiscala ce urmeaza a se intocmi in masura in care se constata necesitatea emiterii acestuia, Curtea urmeaza sa admita exceptia inadmisibilitatii cererii privind anularea procesului verbal nr. ... din 26.08.2014 si sa o respinga ca fiind inadmisibila.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

 

Admite exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata avand ca obiect anularea procesului verbal nr. .../26.08.2014 invocata de catre parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu sediul in Bucuresti,, sector 5.

Respinge cererea privind anularea procesului verbal nr. ... din 26.08.2014 incheiat de MFP - ANAF - Directia Generala Antifrauda Fiscala - Directia Regionala Antifrauda A., formulata de reclamanta S. C. R. L. S. R. L., cu sediul in Ploiesti, . 16,,, judetul Prahova, in contradictoriu cu parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu sediul in Bucuresti,, sector 5, cauza declinata si trimisa spre competenta solutionare Curtii de Apel Ploiesti prin sentinta civila nr. 7938 din 22.06.2015 pronuntata de Judecatoria Ploiesti, ca inadmisibila.

Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat