Restituirea de catre salariat a costurilor cu formarea profesionala suportate de angajator in cazul in care are initiativa incetarii contractului de munca

Hotararea nr. 3859 din data de 21 octombrie 2015, Pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti

Alte Consultatii Juridice

Micsorarea salariului si modificarea fisei postului unilateral de catre angajator
Mutarea salariatului pe alt post, in absenta vreunui motiv disciplinar
Calculul orelor suplimentare efectuate. Compensarea cu zile de concediu de odihna
Inregistrarea tardiva a contractului individual de munca in Revisal. Contestarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei
Transferul salariatilor. Obligarea salariatului sa semneze actul aditional privind modificarea locului muncii
Efectuarea concediului de odihna in anul urmator. Refuzul angajatorului de a acorda concediu de odihna
Inlocuirea temporara a unui salariat aflat in concediu. Modificarea fisei postului
Imposibilitatea obligarii salariatului la semnarea unui act aditional la contractul individual de munca prin care se renunta la sporul pentru lucrul sambata si duminica
Incetarea CIM pe durata perioadei de proba. Documente comunicate salariatului
Concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, fara desfiintarea efectiva a postului. Post esential pentru desfasurarea activitatii societatii
Altercatie intre salariat si angajator. Neplata drepturilor salariale si refuzul eliberarii unei adeverinte
Refuzul salariatului de a semna incetarea CIM prin acordul partilor
Concediere pe motivul desfiintarii postului. Conditii de reangajare sau blocare post
Obligarea salariatului sa semneze noua fisa a postului
Concediu platit pentru redactarea tezei de doctorat, in continuarea concediului de studii

Prin sentinta civila nr. ... din data de 19.12.2014, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. ...X, a fost admisa cererea principala precizata formulata de reclamantul T Auro SRL, in contradictoriu cu paratul U. C. C., a fost obligat paratul Ia plata catre reclamanta a sumei de 7998,36 lei, cu titlu de cheltuieli de formare profesionala, si la plata dobanzii legale aferenta acestei sume de la 01.03.2013 pana la achitarea efectiva; a fost obligat paratul la plata catre reclamanta a sumei de 1900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata partiale; s-a respins cererea reconventionala ca neintemeiata.

In considerentele hotararii s-a retinut, in fapt, ca paratul-reclamant a fost salariatul reclamantei-parate in perioada 02.12.xxxx13, conform contractului individual de munca inregistrat sub nr. 4/xx in Registrul General de Evidenta a Salariatilor si inregistrat la I. T. M B. sub nr. .../06.12.2010, contract care a incetat la data de 01.03.2013, in temeiul art. 81 alin. 1 din Codul Muncii.

Pe durata contractului individual de munca, salariatul a participat la o  cursuri de formare profesionala pentru care au fost incheiate un numar de 6(sase) acte aditionale.

Potrivit actelor aditionale de formare profesionala la contractul individual de munca: nr. 2/30.01.2012, nr. 3/08.02.2012 din data de 05.03.2012, data de 05.06.2012, data de 25.07.2012 si din data de 26.09.2012 partile au hotarat, ca salariatul sa beneficieze de cursuri de formare profesionala ce au fost suportate integral de parata. Potrivit art. 5 din fiecare act aditional, paratul nu putea avea initiativa incetarii contractului individual de munca pe o perioada ce cel putin 2 ani de la data absolvirii cursurilor de formare profesionala.

Potrivit actului aditional de formare profesionala nr. 2/30.01.2012, paratul a beneficiat de cursul/stagiul/programul/training-ul de formare profesionala cu titlu “NEBN MB 263” desfasurat in locatia Chitila, judet Iifov-, avand ca obiect formare profesionala, curs sustinut de Prestatorul MBRO Training Center pe durata a 4 zile, in perioada 31.01.xxxx12, cheltuielile suportate de angajator conform expertizei contabile fiind de 3. 423,91 Iei.

Potrivit actului aditional de formare profesionala nr. 3/08.02.2012, paratul a beneficiat de cursul /stagiul/program ul/training-ul de formare profesionala cu titlu “NEKL ME236”, desfasurat in locatia Chitila, judet I. -. avand ca obiect formare profesionala, curs sustinut de Prestatorul MBRO Training Center pe durata a 2 zile, in perioada 09.02.xxxx12, cheltuielile suportate de angajator conform expertizei contabile fiind de 1711,95 lei.

Potrivit actului aditional de formare profesionala incheiat la data de 05.03.2012, paratul a beneficiat de cursul/stagiul/programul/training-ul de formare profesionala cu titlu “NBLX MB24I”, desfasurat in locatia Chitila, judet I. -, avand ca obiect formare profesionala, curs sustinut de Prestatorul MBRO Training Center pe durata a 4 zile, in perioada 06.03.xxxx12 cheltuielile suportate de angajator conform expertizei contabile fiind de 3. 475,25 lei.

Potrivit actului aditional de formare profesionala incheiat la data de 05.06.2012, paratul a beneficiat de cursul de formare profesionala cu titlu Truck MB- Noul Actros- Sisteme AGR si SCR de post tratare a gazelor pentru Euro 5/6- Nivel mediu”, domeniul service auto, desfasurat in MBRO Training Center, Chitila, judet I. avand ca obiect formare profesionala, curs sustinut de Prestatorul MBRO Training Center pe durata a 2 zile, in perioada 06-07. 06,2012, cheltuielile suportate de angajator conform expertizei contabile fiind de 1766,08 Iei.

Potrivit actului aditional de formare profesionala incheiat la data de 25.07.2012, paratul a beneficiat de cursul de formare profesionala cu titlu “ AS- V. Truck MB- Sisteme telematice - Nivel mediu(cod curs NTET-ME285)”, domeniul service auto, desfasurat in MBRO Training Center, Chitila, judet I. avand ca obiect formare profesionala, curs sustinut de Prestatorul MBRO Training Center pe durata a 2 zile, in perioada 26,07. xxxx12, cheltuielile suportate de angajator conform expertizei contabile fiind de 1807,74 lei.

Potrivit actului aditional de formare profesionala incheiat la data de 2(i.09.2012, paratul a beneficiat de cursul de formare profesionala cu titlu “AS- V. +Truck MB- Masurarea geometriei trenului de rulare/Aliniere sasiu (NVAA-LL226)”, domeniul service auto, desfasurat in MBRO Training Center, Chitila, judet I. avand ca obiect formare profesionala, curs sustinut de Prestatorul MBRO Training Center pe durata a 2 zile, in perioada 04.10.xxxx12 cheltuielile suportate de angajator conform expertizei contabile fiind de 1800,28 Iei.

La data de 12.02.2013, paratul-reclamant a inaintat reclamantei-parate cererea de demisie inregistrata sub nr. 0214, care a avut ca efect Decizia nr. 90/27. xx de incetare a contractului individual de munca in baza art. 81 alin. 1 din Codul Muncii.

La data incetarii raporturilor de munca prin demisie, costurile suportate de angajator pana la acel moment pentru formarea profesionala a angajatului erau in suma de xx,21 lei.

Potrivit prevederilor art. 5 din fiecare act aditional incheiat, paratul trebuia sa desfasoare activitate in cadrul reclamantei cel putin 2 ani de Ia data absolvirii.

Dispozitiile Codului Muncii sunt in sensul ca:

Art. 196. - (1) Participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului.

(2) Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca.

Art. 198. - (1) Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 197 alin. (1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca pentru o perioada stabilita prin act aditional.

Durata obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare formarii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de munca.

Nerespectarea de catre salariat a dispozitiei prevazute la alin. (1) determina obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita conform actului aditional Ia contractul individual de munca.

Obligatia prevazuta la alin. (3) revine si salariatilor care au fost concediati in perioada stabilita prin actul aditional, pentru motive disciplinare, sau al caror contract individual de munca a incetat ca urmare a arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60 de zile, a condamnarii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in legatura cu munca lor, precum si in cazul in care instanta penala a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.”

Pentru ca angajatul nu si-a respectat obligatia de fidelitate asumata prin contract de a ramane angajatul reclamantei-parate pentru perioada de timp stipulata in actele aditionale la CIM este obligat sa repare prejudiciul angajatorului constand in sumele platite de acesta pentru formarea sa profesionala, proportional cu perioada ramasa, si a dobanzii legale aferente acestor sume.

Potrivit art. 254 alin. 1 din Codul Muncii, “Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor”.

Nu se poate retine apararea paratului in sensul ca atitudinea sa, vizavi de desfacerea contractului de munca din initiativa sa nu poate fi apreciata ca o activitate ilicita, savarsita cu vinovatie sau din culpa, deoarece raspunderea in situatia sa nu este antrenata pentru o fapta ilicita, ci pentru nerespectarea unei obligatii contractuale, contractul de munca este un contract ca oricare altul, care implica drepturi si obligatii ce trebuie respectate de catre cei care si le asuma intocmai cum se respecta legea iar angajatul s-a obligat la plata de daune reparatorii pentru nerespectarea clauzei de fidelitate prin insasi contractul de munca. actele aditionale facand parte integranta din contractul de munca.

Nicaieri in Codul muncii nu se impune ca plata daunelor pentru nerespectarea unei obligatii contractuale sa fie obligatoriu cumulata cu raspunderea disciplinara deoarece se pot aplica sanctiuni disciplinare fara sa existe prejudicii provocate angajatorului si poate exista raspundere patrimoniala fara sa existe sanctiuni disciplinare aplicate.

In ceea ce priveste cererea reconventionala, instanta a retinut ca paratul-reclamant solicita sa se constate ca este nula clauza din actele aditionale privind plata cheltuielilor de formare profesionala.

O clauza contractuala este abuziva daca nu a fost negociata direct, daca prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza, in detrimentul contractantului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

Nu s-a retinut in cauza a existat o lipsa de negociere deoarece nu este vorba despre un contract de adeziune sau despre o clauza standard, nu s-a dovedit ca aceasta clauza privind pregatirea profesionala a fost impusa de catre angajator angajatului sub sanctiunea incetarii contractului de munca prin concediere, Codul Muncii lasand participarea la formarea profesionala atat la initiativa angajatorului cat si la initiativa salariatului.

Nu s-a sustinut nici ca exista un dezechilibru contractual in sensul unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor in detrimentul angajatului, aceasta insemnand nu un dezechilibru economic ci un dezechilibrului juridic, ori angajatul s-a obligat sa ramana la acest angajator o perioada de 2 ani de zile, perioada ce nu poate fi considerata excesiva iar faptul ca sustine ca nu erau necesare aceste cursuri si ca nu i-au adus un plus de pregatire profesionala este o apreciere pur subiectiva a paratului reclamant deoarece angajatorul este cel care, atunci cand initiaza un curs de formare profesionala, stie cel mai bine ce cursuri sunt necesare angajatilor sai pentru a-si desfasura activitatea in limitele de competenta stabilite de angajator, formarea profesionala initiata de angajator trebuie sa satisfaca nevoile de pregatire profesionala pe care le considera necesare angajatorul, iar pregatirea profesionala a adultilor, pregatire ce poate fi initiata de catre angajat(si care poate fi legata sau nu de activitatea sa de serviciu), pregatire pe care o invoca paratul-reclamant este cea care poate aduce o pregatire superioara in concordanta cu aspiratiile sale profesionale.

Nu s-a retinut nici faptul ca angajatorul a actionat lipsit de buna credinta atunci cand a incheiat aceste acte aditionale deoarece reaua credinta se dovedeste iar in speta nu s-a dovedit ca prin incheierea acestor acte aditionale angajatorul a urmarit altceva decat buna pregatire a angajatului sau pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, paratul U. C. C., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivarea apelului, se arata ca prima critica se refera la retinerea eronata a situatiei de drept cu privire la drepturile sl obligatiile partilor privitoare la pregatirea profesionala si sumele de recuperat.

Astfel, in conditiile art. 198 alin. (1) din Codul muncii, salariatul care beneficiaza de un curs sau un stagiu de formare profesionala din initiativa angajatorului, nu poate avea initiativa incetarii contractului individual de munca pentru o perioada ce va fi stabilita prin act aditional.

Perioada in care salariatul nu poate avea initiativa incetarii contractului individual de munca urmeaza sa fie stabilita prin negociere de parti fara ca legea sa prevada o limita minima sau maxima.

Cu toate acestea, in practica, pentru a respecta spiritul prezentei reglementari si a evita eventuale abuzuri ale angajatorului, trebuie sa se pastreze un echilibru si o proportionalitate, intre durata cursului de formare profesionala la care a participat salariatul si perioada pentru care acesta este obligat sa nu aiba initiativa incetarii contractului, pentru a nu se stabili obligatii prea oneroase in sarcina salariatului.

De asemenea neexistand limitari impuse de lege, fata de vechea reglementare, accentul se poate pune si pe costul cursului de formare profesionala si nu doar pe durata acestuia. in considerarea acestor aspecte, angajatorul ar putea determina perioada in care salariatul nu poate avea initiativa incetarii CIM raportat la costul cursului de formare profesionala urmat de respectivul salariat. Si in acest caz trebuie pastrata o proportionalitate pentru a fi evitat abuzul de drept al angajatorului.

Pornind de la aceste criterii, solicita a se analiza aspectele corelative obligatiei apelantului de a nu inceta raporturile de munca pe o perioada de 2 ani de la data semnarii fiecarui act aditional in parte:

Durata cursurilor a fost foarte scurta, cel mai lung curs de formare profesionala fiind de 4 zile;

Sustine ca a fost trimis la cursuri de formare profesionala care nu aveau nicio utilitate practica, pentru ca deja corespundeau pregatirii sale universitare (nu functiei de incadrare);

Potrivit actelor aditionale incheiat intre parti, pentru nerespectarea obligatiilor asumate in contract, apelantul-parat avea obligatia de a suporta cheltuielile ocazionate de pregatirea profesionala. Potrivit practicii judiciare, aceste cheltuieli nu pot cuprinde, de principiu, decat sumele platite efectiv de societate pentru stagiul de formare profesionala si nu pot include si salariul incasat de parat in perioada stagiului, in temeiul dispozitiilor contractului individual de munca incheiat intre parti.

Cat priveste interdictie pe perioada de 2 ani de la data finalizarii stagiului de formare profesionala, prevazuta in actele aditionale, se subliniaza faptul ca paratul-reclamant a incetat contractul individual de munca, prin demisie:

- dupa o perioada de 392 zile de la terminarea primului stagiu de formare profesionala;

- dupa o perioada de 385 zile de la terminarea celui de-al doilea stagiu de formare profesionala;

- dupa o perioada de 357 zile de la terminarea celui de-al treilea stagiu de formare profesionala;

- dupa o perioada de 267 zile de la terminarea celui de-al patrulea stagiu de formare profesionala;

- dupa o perioada de 217 zile de la terminarea celui de-al cincilea stagiu de formare profesionala;

- dupa o perioada de 177 zile de la terminarea celui de-al saselea stagiu de formare profesionala,

astfel incat sumele trebuiau calculate proportional cu perioada in care apelantul-parat a muncit dupa efectuarea stagiilor de pregatire.

Cea de-a doua critica se refera a interpretarea si aplicarea eronata a dispozitiilor legale din cu privire la cererea reconventionala, legat de abuzul de drept.

Astfel, conform literaturii de specialitate, arata apelantul-parat ca se constituie abuz de drept orice abatere a dreptului de la finalitatea sociala, presupunand lipsa unei justificari reale sau a unui motiv legitim.

In relatiile de munca, abuzul de drept al angajatorului, din perspectiva pozitiei dominante pe care o are in raportul de subordonare creat pe parcursul executarii contractului individual de munca, este dublat sau se transforma de multe ori intr-un comportament ilicit. Prin urmare, trebuie delimitat, in cazul de fata, abuzul de drept al angajatorului de fapta ilicita, neexistand identitate intre institutia abuzului de drept si fapta ilicita ce genereaza raspundere civila delictuala.

Drepturile pe care legea i le confera angajatorului trebuie exercitate cu buna credinta in temeiul principiului fundamental al dreptului muncii, consacrat in art. 8 alin. 1 din Codul muncii. De asemenea, angajatorul este obligat sa-si manifeste autoritatea numai prin actiuni care respecta demnitatea si constiinta salariatului, fara a-l pune in situatii limita. in acest sens sunt si dispozitiile art. 6 alin. 1 din Codul muncii care prevad ca „orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nicio discriminare”.

Intr-o atare situatie, dispozitiile din contractul individual de munca si actele aditionale semnate de subsemnatul, incalca prevederile art. 41 si 42 din Constitutie, deoarece instituie o forma mascata de munca fortata, dand astfel posibilitatea angajatorului de a impune conditii de munca de “legare de locul de munca” si exploatare a angajatului. Cu alte cuvinte, angajatorul a creat un sistem de constrangere de tip “cleste”, conditionand continuarea relatiilor de munca de efectuarea acestor cursuri de formare profesionala (care au fost oricum formale). Astfel, el este in orice moment intr-o pozitie dominanta:

Daca salariatul nu urmeaza cursurile de formare profesionala el poate fi concediat oricand pentru necorespundere profesionala.

Daca salariatul urmeaza cursurile de formare profesionala el este “legat” de angajator pentru o perioada mult prea indelungata (in cazulde fata, 24 de luni), sub sanctiunea platii unor sume care aproape de nivelul salarial anual total al respectivului salariat.

Astfel, aceste acte aditionale, sub acoperirea dispozitiilor legale din Codul muncii, creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. Aceste aspecte pot fi sesizate si analizand cuantumul sumei pe care angajatorul o pretinde angajatului in cazul in care acesta ar dori sa plece prin demisie in raport cu salariul mic pe care il ofera. De exemplu, in luna februarie 2012, conform tabelului prezentat de intimata-reclamanta, costul cursurilor de formare profesionala a fost de aproximativ 3 ori mai mare decat salariul net pe care-l primea la acel moment.

In concluzie, apelantul U. C. C. solicita admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei apelate, in sensul respingerii actiunii.

Prin intampinare, intimata T A. SRL a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, aratand ca, in conditiile in care apelantul nu si-a indeplinit obligatia de fidelitate  asumata prin contract, de a ramane angajatul societati pe perioada mentionat in actele aditionale la contractul individual de munca, este obligat sa suporte cheltuielile ocazionate de formarea sa profesionala, proportional cu perioada ramasa.

Apelantul a formulat raspuns la intampinare, in combaterea sustinerilor intimatei.

Cererea de probe depusa de apelant in data de 20.10.2015 a fost respinsa de instanta, pentru motivele aratate in practicaua prezentei hotarari.

Verificand sentinta apelata, in limitele cererii de apel, conform art. 476-479 din Codul de procedura civila, Curtea constata ca apelul este nefondat, pentru urmatoarele considerentele:

Desi apelantul invoca faptul ca prima instanta a retinut eronat situatia de drept, cu privire la drepturile si obligatiile partilor privitoare la pregatirea profesionala si cheltuielile de recuperat, Curtea constata ca prin hotararea atacata s-a retinut in mod corect ca intelegerea partilor raportului individual de munca, materializata in actele aditionale de formare profesionala nr. 2/30.01.2012, nr. 3/08.02.2012, actul aditional de formare profesionala incheiat in data de 05.03.2012, actul aditional de formare profesionala incheiat in data de 05.06.2012, actul aditional de formare profesionala incheiat in data de 25.07.2012, actul aditional de formare profesionala incheiat la data de 26.09.2012, se subsumeaza dispozitiilor art. 196 din Codul muncii, in conformitate cu care:

(1) Participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului.

(2) Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca.

Asadar, nu numai ca legea nu interzice incheierea unor astfel de conventii privitoare la obligatiile angajatorului si salariatului in legatura cu formarea profesionala, ci dimpotriva, stabileste ca toate aceste aspecte fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca.

Prin urmare, aspectele pe care apelantul le invoca in cauza de fata, respectiv durata prea scurta a cursurilor si lipsa de utilitate a acestora, nu pot constitui cauze de nulitate sau de ineficacitate a actelor juridice sus mentionate, atata timp cat clauzele actelor aditionale au fost in mod liber asumate, contravaloarea cheltuielilor de scolarizare si durata cursurilor au fost in mod expres precizate, iar in ceea ce priveste utilitatea cursurilor, aprecierile salariatului sunt pur subiective, asa cum in mod corect a retinut si prima instanta.

De altfel, sustinerile apelantului sub acest aspect sunt si contradictorii, aratandu-se, pe de o parte, ca in cazul in care nu ar fi urmat cursurile se expunea concedierii pentru necorespundere profesionala, iar pe de alta parte, ca aceste cursuri au fost inutile pentru ca deja corespundeau pregatirii sale universitare.

Cat priveste suma de 7998, 36 lei, reprezentand cheltuieli de formare profesionala, la plata careia paratul-reclamant a fost obligat, se retine ca aceasta a fost determinata cu respectarea dispozitiilor art. 198 alin. 3 din Codul muncii, adica proportional cu perioada nelucrata din perioada de 2 ani stabilita prin actele aditionale la contractul individual de munca, aspect care rezulta indubitabil din raportul de expertiza contabila judiciara intocmit in cauza de expert Dalimon V. (fila 237 dosar fond), si cuprinde exclusiv sumele facturate pentru fiecare curs de scolarizare, contrar sustinerilor apelantului care face referire si la salariul incasat in perioada stagiului.

Trecand la examinarea celui de-al doilea motiv de apel, prin care se invoca interpretarea si aplicarea eronata a dispozitiilor legale cu privire la cererea reconventionala, legat de abuzul de drept si de incalcarea art. 41 si 42 din Constitutie, se retine ca, prin Decizia nr. 271/22.06.2004, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 195 alin. 1, 2 si 3 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, in forma in vigoare la acel moment.

In considerentele deciziei s-a retinut ca „ alin. (1) al art. 195 din Codul muncii contine o norma prohibitiva, prin aceea ca interzice angajatului care a beneficiat de un curs sau de un stagiu de pregatire profesionala in conditiile legii sa aiba initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada de 3 ani. Aceasta norma prohibitiva nu este insa una absoluta, impunandu-se a fi coroborata cu prevederile alin. (3) al aceluiasi articol, care instituie sanctiunea pentru nerespectarea interdictiei sus-mentionate, si anume suportarea de catre angajat a tuturor cheltuielilor ocazionate de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita conform actului aditional la contractul individual de munca. Astfel, Curtea constata ca, in conditiile in care salariatul a beneficiat de un curs sau de un stagiu de formare profesionala cu durata mai mare de 60 de zile, acesta poate avea initiativa incetarii contractului individual de munca, dar cu respectarea unei obligatii asumate printr-un act aditional la contractul individual de munca. Pentru nerespectarea obligatiilor asumate prin actul aditional, salariatul suporta consecintele prevazute in acel contract, cu care a fost de acord inainte de inceperea cursului sau a stagiului de formare profesionala. Ca atare, nu se poate sustine o ingradire a dreptului la munca sau a libertatii alegerii locului de munca, consacrate de art. 41 alin. (1) din Legea fundamentala.

In ceea ce priveste pretinsa supunere la munca fortata, Curtea constata ca aceste sustineri ale autorilor exceptiei nu pot fi primite, intrucat art. 195 alin. (1) din Codul muncii ii interzice salariatului doar initierea incetarii contractului individual de munca inainte de expirarea timpului prevazut in actul aditional, in care trebuie sa presteze munca in folosul angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea sa profesionala. Salariatul nu este tinut cu forta la acelasi loc de munca, dar, daca nu-si respecta angajamentul luat prin actul aditional, poate fi obligat sa restituie angajatorului cheltuielile suportate de acesta, proportional cu perioada nelucrata.”

Argumentele instantei de contencios constitutional raman integral aplicabile textului modificat si renumerotat in temeiul Legii nr. 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, respectiv art. 198 din Codul muncii.

De asemenea, chiar daca intimata, in raport cu specificul relatiei de munca, are o pozitie dominanta, continutul actelor aditionale la contractul individual de munca incheiate de apelant nu releva existenta unor clauze contractuale abuzive, pe baza carora sa se poata retine o exercitare abuziva a drepturilor angajatorului, rezultand din inserarea unor clauze privitoare la formarea profesionala  de natura a crea un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul salariatului, in conditiile in care perioada pentru care salariatul si-a asumat obligatia de a ramane la acelasi angajator este de 2 ani iar costurile presupuse de urmarea cursurilor de formare profesionala i-au fost cunoscute salariatului la momentul conventiei, ambele parti fiind tinute de clauzele asumate.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul U. C. C. avand CNP ..., domiciliat in B., . 99, judetul B. si cu domiciliul procesual ales la Societatea Civila Profesionala de Avocati B. si Asociatii cu sediul in municipiul Bucuresti, . 25-27, parter, apartament 2, sectorul 1, impotriva sentintei civile nr. ... din data de 19.12.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. ...X, in contradictoriu cu intimata T A. SRL, cu sediul in municipiul Bucuresti,, Cladirea C9, sectorul 1, inregistrata la ORC Bucuresti sub nr. JXXX, avand CUI RO11331727 si cont bancar RO31 BACX xx 3009 653 000, deschis la Unicredit T.

Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat