Rolul activ al judecatorului in procesul civil. Apararile formulate de angajator in conflictele de munca

Hotararea nr. 1857 din data de 21 mai 2015, Pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti

Alte Consultatii Juridice

Micsorarea salariului si modificarea fisei postului unilateral de catre angajator
Mutarea salariatului pe alt post, in absenta vreunui motiv disciplinar
Calculul orelor suplimentare efectuate. Compensarea cu zile de concediu de odihna
Inregistrarea tardiva a contractului individual de munca in Revisal. Contestarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei
Transferul salariatilor. Obligarea salariatului sa semneze actul aditional privind modificarea locului muncii
Efectuarea concediului de odihna in anul urmator. Refuzul angajatorului de a acorda concediu de odihna
Inlocuirea temporara a unui salariat aflat in concediu. Modificarea fisei postului
Imposibilitatea obligarii salariatului la semnarea unui act aditional la contractul individual de munca prin care se renunta la sporul pentru lucrul sambata si duminica
Incetarea CIM pe durata perioadei de proba. Documente comunicate salariatului
Concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, fara desfiintarea efectiva a postului. Post esential pentru desfasurarea activitatii societatii
Altercatie intre salariat si angajator. Neplata drepturilor salariale si refuzul eliberarii unei adeverinte
Refuzul salariatului de a semna incetarea CIM prin acordul partilor
Obligarea salariatului sa semneze noua fisa a postului
Obligatia acordarii de zile consecutive de repaus saptamanal. Unitatea lucreaza in mod continuu 6 zile pe saptamana
Compensare prin ore libere platite a orelor suplimentare. Mod de calcul

Prin sentinta civila nr. 8601 din data de 22.09.2014, pronuntata in dosarul nr. ...X, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a respins, ca neintemeiata, actiunea formulata de reclamantul U. V., in contradictoriu cu parata  SC A. TraN.

In perioada februarie 2012 - septembrie 2012 reclamantul U. V. afirma ca a prestat in favoarea paratei SC A. TraN. servicii de transport, pe baza unei intelegeri verbale, fara a avea incheiat un contract individual de munca in forma scrisa.

Prin prezenta actiune, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 600 euro, reprezentand drepturi salariale restante aferente lunii septembrie 2012.

Analizand pretentiile reclamantului, prin prisma probelor administrate si a normelor legale incidente, Tribunalul a apreciat ca sunt neintemeiate.

Astfel, potrivit art. 16 Codul muncii: „(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului. (2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca. (3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca. (4) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.”

Analizand aceste dispozitii legale, rezulta ca, pentru a fi incheiat in mod valabil si pentru a naste drepturi si obligatii in patrimoniul angajatorului, respectiv salariatului, contractul individual de munca trebuie sa imbrace forma scrisa.

Pe de alta parte, potrivit art. 17 alin. 3 si 4, contractul de munca trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente: a) identitatea partilor; b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri; c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului; d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului; e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului; f) riscurile specifice postului; g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele; h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora; i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul; j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia; k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul; l)durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/sapt. ; m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului; n) durata perioadei de proba.

In speta de fata, intre parti nu a fost incheiat in forma scrisa niciun contract de munca, care sa cuprinda mentiunile obligatorii impuse de lege.

In aceste conditii, neexistand un contract de munca in forma scrisa (conditie imperativa impusa de art. 16 codul muncii), care sa cuprinda in primul rand o clauza referitoare la salariul de baza si alte elemente constitutive ale veniturilor salariale care s-ar fi cuvenit reclamantului, Tribunalul a apreciat ca pretentiile acestuia de obligare a paratei la plata sumei de 600 euro cu titlu de drepturi salariale neincasate sunt neintemeiate.

Neexistand un contract de munca valabil incheiat, Tribunalul a apreciat ca fiind neintemeiate si pretentiile derivand din daunele morale solicitate de reclamant ca urmare a modului de executare si de incetare a contractului de munca.

Impotriva acestei sentinte, a declarat apel motivat, in termenul legal, reclamantul U. V., criticand-o pentru nelegalitate, apel intemeiat in drept pe dispozitiile art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila.

Se arata in dezvoltarea caii de atac formulate ca reclamantul a solicitat obligarea paratei sa plateasca 600 Euro reprezentand drepturi salariale restante pentru luna septembrie 2012, 5. 000 Euro reprezentand daune-morale si cheltuielile de judecata.

Prin sentinta atacata, s-a respins actiunea, motivand ca intre parti nu s-a incheiat un contract individual de munca in forma scrisa.

Apreciaza apelantul ca instanta de judecata trebuia sa realizeze aplicatiunea in cauza a art. 272 din Codul muncii,potrivit caruia: “sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare”

Astfel, ca prin neaplicarea acestei prevederi obligatorii s-a aflat in situatia de a fi in imposibilitate de a proba existenta contractului individual de munca. De altfel, parata nu a raspuns nici la interogatoriul propus, iar conform art. 358 Cod procedura civila, “daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda in interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire, deplina ori numai ca un inceput de dovada in folosul aceluia care a propus interogatoriul”.

Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea constata apelul fondat pentru urmatoarele considerente:

Articolul 16 din Codul muncii instituie obligatia angajatorului de a incheia contractul individual de munca in forma scrisa, in situatia neindeplinirii acestei obligatii partile conventiei putand face dovada prevederilor contractuale prin orice mijloc de proba. Art. 39 alin. 1 lit. a) din Codul muncii prevede dreptul salariatului la salarizare pentru munca depusa si implicit obligatia corelativa a angajatorului de a plati aceste drepturi.

Ca atare, sentinta atacata a fost pronuntata cu interpretarea si aplicarea gresita a legii, a probatoriilor incuviintate si administrate in cauza, intrucat dupa cum s-a precizat, in situatia neindeplinirii obligatiei angajatorului de a incheia contractul individual de munca in forma scrisa, partile conventiei puteau face dovada prevederilor contractuale prin orice mijloc de proba. Se impunea asadar sa se realizeze aplicatiunea in cauza a art. 272 din Codul muncii, potrivit caruia: “sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare”

Se impune a se avea in vedere totodata ca dispozitiile art. 22 din Cod procedura civila, care reglementeaza rolul activ al judecatorului in procesul civil, nu trebuie sa afecteze principiul disponibilitatii si echilibrului procesual dintre parti, ci trebuie sa dea eficienta intereselor generale consacrate prin norme imperative, menite sa concure la solutionarea cauzelor intr-un mod legal si intr-un termen rezonabil.

In acest scop, judecatorul care are conducerea procesului, urmeaza sa cerceteze aspectele de ordine publica. Rolul activ al judecatorului trebuie sa se imbine cu obligatia partilor de a-si exercita drepturile procesuale cu buna-credinta, obligatie a carei neindeplinire este sanctionata de normele Codului de procedura civila. Asadar, rolul activ al judecatorului este important pentru asigurarea calitatii si celeritatii actului de justitie, fara a deveni un mijloc de promovare a conduitei arbitrare a partilor, in speta a intimatului angajator, care avea obligatia sa solicite in aparare, orice probatorii le considera necesare, in contradovada pretentiilor reclamantului, sa raspunda probei cu interogatoriul propus de reclamant,proba la care nu a raspuns, raportat la continutul in date al inscrisului atasat la fila 23-24 dosar fond, aceasta atitudine fiindu-i evident imputabila.

Ori, conform art. 358 din Codul de procedura civila: “daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda in interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire, deplina ori numai ca un inceput de dovada in folosul aceluia care a propus interogatoriul”.

Astfel,raportat la intrebarile propuse la interogatoriu de catre reclamant,parata nu a fost in masura sa explice in ce conditii acesta  s-a aflat in posesia a peste 40 diagrame talograf (anexate la filele 10-17 dosar fond) ale aparatului montat la bordul auto XXX,proprietatea sa(conform continutului in date al adresei nr. 3/2593 din data de 25.06.2014 emisa de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si inmatriculare a vehiculelor anexata la fila 40 dosar fond), care dateaza din perioada februarie 2012-septembrie 2012.

D. urmare, prima instanta a nesocotit, ca reclamantul  a dovedit existenta premisei angajarii raspunderii paratei, respectiv ca intre acesta si parata au existat raporturi contractuale de munca si implicit a neindeplinirii obligatiei paratei de a plati reclamantului drepturile salariale aferente muncii prestate pentru perioada lucrata.

In consecinta, fiind dovedita existenta raporturilor de munca dintre parti in perioada indicata in actiune, nelegal Tribunalul a concluzionat ca nefiind dovedita intinderea prejudiciului suferit de reclamant, constand in contravaloarea drepturilor salariale solicitate.

Cea de-a doua critica de apel vizand solicitarea de acordare a daunelor morale este neintemeiata.

Curtea va avea in vedere in acest sens dispozitiile art. 253 Codul muncii, potrivit carora angajatorul este obligat in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care aceasta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Pentru angajarea raspunderii patrimoniale a angajatorului fata de salariat trebuie indeplinite cumulativ conditiile raspunderii civile contractuale: existenta contractului individual de munca, fapta ilicita a angajatorului, prejudiciul si legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, precum si vinovatia.

Reclamantul nu a probat indeplinirea cumulativa a conditiilor raspunderii civile contractuale, sens in care corect i-au fost respinse pretentiile  privind plata daunelor morale.

Acordarea daunelor morale este conditionata de producerea unui minim de probe si de indicii din care sa rezulte existenta prejudiciului moral adus salariatului, cat si intinderea acestuia, intrucat nu se poate prezuma nici existenta, nici intinderea prejudiciului personal nepatrimonial din insasi masura concedierii dispuse fata de acesta.

Apelantul  a indicat cuantumul daunelor morale ca reprezentand suma de 5000 Euro, insa nu a dovedit vatamarea adusa, sens in care se va mentine masura respingerii acestei cereri ca neintemeiate,apreciindu-se totodata ca prin admiterea actiunii, acordarea drepturile banesti de care a fost lipsit, s-a realizat o suficienta si justa reparatie a prejudiciului suferit.

Se vor mentine astfel dispozitiile sentintei atacate privind modul de solutionare al capatului de cerere privind plata daunelor morale.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 480 alin. 2 din Codul de procedura civila, Curtea va admite apelul, va schimba in parte sentinta atacata in sensul ca, va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 600 de Euro (sau echivalentul in lei la cursul BNR la data platii), reprezentand drepturi salariale restante aferente lunii septembrie 2012 si va mentine celelalte dispozitii ale sentintei.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

Admite apelul formulat de apelantul-reclamant U. V., avand CNP ..., cu domiciliul in Bucuresti, Lacramioarei nr. 54,,, si cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Focia A. din Husi, . 4,,, impotriva sentintei civile nr. 8601 din data de 22.09.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. ...X, in contradictoriu cu intimata-parata S. C. A. TRAN., avand CUI xx, cu sediul in orasul B.,,, judetul Harghita.

Schimba in parte sentinta atacata in sensul ca:

Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 600 de Euro (sau echivalentul in lei la cursul BNR la data platii), reprezentand drepturi salariale restante aferente lunii septembrie 2012.

Mentine celelalte dispozitii ale sentintei.

Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat