Repararea prejudiciului cauzat de executarea cu intarziere a platii salariului

Hotararea nr. 484 din 31 ianuarie 2017, Pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti

Alte Consultatii Juridice

Micsorarea salariului si modificarea fisei postului unilateral de catre angajator
Termenul in care trebuie incheiat actul aditional. Majorarea salariului incepand cu o data anterioara semnarii actului aditional la CIM
Calculul salariului personalului din invatamant. Salariul minim pe economie. Neincluderea sporului de vechime in cuprinsul salariului
Neplata salariului timp de 6 luni motiv de concediere?
Nerespectarea ordinii platii creantelor in procedura falimentului. Contestatie
Data platii salariului
Refuzul salariatilor de a se prezenta la locul de munca. Repararea prejudiciului astfel cauzat angajatorului
Cuantum diferit al salariului acordat unor salariati incadrati pe aceeasi functie. Scaderea salariului in functie de indicele de inflatie
Suspendarea contractului individual de munca pe durata arestarii preventive a salariatului. Inexistenta obligatiei de plata a salariului
Punerea in intarziere a angajatorului pentru neplata salariului
Reintoarcerea pe post, dupa efectuarea concediului pentru cresterea copilului. Cuantumul salariului cuvenit
Obligarea salariatilor sa semneze act aditional de reducere a salariului. Compensarea zilelor de repaus saptamanal lucrate
Data platii salariului in cazul incetarii contractului individual de munca pe durata determinata
In lipsa fisei postului, este indreptatit angajatorul sa dispuna concedierea daca salariatul refuza executarea sarcinilor de serviciu?
Modificarea unilaterala a locului muncii de angajator cu sistarea platii sporului de vechime in munca si a celui de confidentialitate

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 03.02.2016, sub numarul xX reclamantii B__ M_, O_ M_ si O__ A_, prin S_ salariatilor din învatamânt – Bucuresti a solicitat în contradictoriu cu pârâta scoala Gimnaziala nr. 280, obligarea acesteia la plata dobânzii legale aferente drepturilor banesti cuvenite conform sentintei civile nr. 6335/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul B_ in dosarul nr. xX, pe ultimii trei ani anteriori introducerii cererii si pana la data platii efective a sumelor care i se datoreaza.

 

Prin sentinta civila nr. 5435/30.05.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale s-a admis actiunea, a fost obligata pârâta la plata catre reclamanti a dobânzii legale la debitele restante stabilite conform sentintei nr. 6335/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti în dosarul nr. xX, începând cu data de 03.02.2013 pâna la data Platii efective.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a avut în vedere urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 6335/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul B_ in dosarul nr. xX, irevocabila prin neapelare (filele 9-12), pârâta a fost obligata la plata catre reclamanti a drepturilor salariale reprezentând diferenta dintre drepturile salariale efectiv încasate si cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008, Legii nr. 330/2009 si Legii nr. 285/2010, începând cu data de 01.01.2010 pâna la data de 12.05.2011.
instanta a retinut ca potrivit art. 166 al. 4 din Codul muncii, neplata salariului poate determina angajatorul la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Conform art. 1.535 al. 1, 2 din Codul civil in cazul în care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pâna în momentul Platii, în cuantumul convenit de parti sau, în lipsa, în cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. În lipsa unei conventii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala aferenta.
dispozitiile de mai sus se coroboreaza cu art. 1.521 din Codul civil, potrivit cu care „Punerea in întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului”.
Conform art. 1.523 al. 2 din  Codul civil, debitorul se afla de drept în întârziere în cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci când: nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata în exercitiul activitatii unei întreprinderi.
Cu relevanta in prezenta cauza, prin analogie a fost retinut si decizia nr. 2/17.02.2014, pronuntata de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs în interesul legii in dosarul nr. 21/2013,  care a s-a statuat ca ”În aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.”
În ceea ce priveste apararea pârâtei potrivit careia daunele interese constând în dobânzi nu se pot datora pentru întârziere in executare întrucât modalitatea de executare a fost reglementata de OUG nr. 71/2009, neexistând vreo culpa din partea sa ca debitoare, instanta a retinut în primul rând ca OUG nr. 71/2009, priveste plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pâna la data de 31 decembrie 2011, or în cauza hotarârea judecatoreasca a devenit executorie în anul 2014 (fiind incidente prevederile art. 22 al. 1 din Ordonanta de urgenta nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2014, precum si alte masuri în domeniul cheltuielilor publice, referitoare la plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2014).
În al doilea rând, existenta unei Ordonante de esalonare a Platii debitului, cum este OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, ori OUG nr. 103/2013, nu poate înlatura îndreptatirea reclamantilor la plata dobânzilor legale pentru sumele scadente stabilite prin hotarâri judecatoresti, acest act normativ având ca efect numai amânarea executarii de bunavoie a obligatiei.
Un astfel de act normativ, emis chiar de debitor, nu poate schimba data scadentei obligatiilor stabilite prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile, întrucât, pe de o parte, s-ar încalca principiul separa?iei puterilor în stat, iar pe de alta parte, debitul principal constând în neplata drepturilor salariale erau scadente anterior intrarii în vigoare a acestora, iar înlaturarea caracterului exigibil al creantei ar echivala cu aplicarea retroactiva a legii, care este interzisa de dispozitiile art. 15 al. 2 din Constitutia României.
În realitate, asa cum se arata si în cuprinsul acestor acte normative, OUG nr.71/2009 sau OUG nr. 103/2013 a avut ca efect numai amânarea Platii sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, iar nu si amânarea sau anularea retroactiva a scadentei acestora.
Împotriva acestei hotarâri, în termen legal si motivat a formulat apel scoala Gimnaziala nr. 280.
În motivarea apelului, apelanta a aratat ca instanta de fond în mod gresit a apreciat ca poate fi atrasa raspunderea debitorului prin acordarea daunelor interese - moratorii sub forma dobânzii legale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat creditorilor prin executarea partiala si esalonata a obligatiilor stabilite prin hotarâri judecatoresti, în conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.71/2009, modificata si completata, deoarece, potrivit art.1 alin.(3) din Ordonanta, sumele datorate se actualizeaza cu indicele preturilor de consum la data Platii, comunicat de Institutul national de S_.
asadar, legiuitorul a prevazut în mod expres modalitatea de reparare a prejudiciului determinat de executarea cu întârziere, aceasta fiind reprezentata de actualizarea creantei. O astfel de actualizare are în vedere data la care hotarârea judecatoreasca a devenit executorie si data efectuarii Platii procentului stabilit prin Ordonanta, astfel încât obligarea para?ilor la plata dobânzii legale, alaturi de actualizarea creantei, ar reprezenta o dubla reparatie a aceluiasi prejudiciu încercat de creditori, determinat de întârzierea în executarea integrala si devalorizarea continua a sumelor de bani.
esalonarea Platii sumelor a fost realizata pe calea unor dispozitii normative, parte din sumele datorate au fost platite reclamantilor - creditori, iar pentru perioadele ramase, creantele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite pe cale legala, în favoarea debitorilor.
Mai mult decât atât, o creanta constatata printr-o hotarâre judecatoreasca este exigibila la momentul la care aceasta devine executorie, fie prin investirea cu formula executorie, fie prin recunoasterea acestui caracter ca efect al legii D__ acest moment, creditorul poate cere debitorului executarea.
Însa, ca efect al termenelor legale suspensive stabilite în favoarea debitorilor prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.71/2009, creditorii nu pot pretinde executarea obligatiilor înlauntrul acestor termene, astfel încât, în aceste intervale de timp, nu curge nici dobânda penalizatoare, reprezentând daune - interese moratorii.
În plus, pentru antrenarea raspunderii contractuale a debitorilor sub forma obligarii acestora la plata daunelor - interese moratorii, trebuie îndeplinite conditiile generale ale raspunderii civile, adica trebuie facuta dovada existentei prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovatiei si a raportului de cauzalitate.
existenta prejudiciului este prezumata prin dispozitiile art.1082 din Codul civil din anul 1864 (corespunzator art.1530 din Codul civil din anul 2009), iar fapta ilicita consta în neexecutarea obligatiei.
În ceea ce priveste vinovatia, în materia raspunderii contractuale pentru neexecutare, opereaza o prezumtie de culpa a debitorului. Aceasta prezumtie poate fi înlaturata atunci când se dovede?te existenta unei cauze exoneratoare, precum cazul fortuit sau forta majora. Ca atare, debitorul este obligat la plata despagubirilor ori de catre ori nu dovede?te existenta unei cauze straine care nu-i este imputabila.
În cazul raspunderii contractuale, constituie caz fortuit o împrejurare de fapt, imprevizibila si de neînlaturat care împiedica în mod obiectiv si fara nicio culpa din partea debitorului, executarea obligatiei.
Cauza straina exoneratoare de raspundere poate avea ca efect suspendarea temporara a executarii obligatiei, ceea ce face ca debitorul sa execute cu întârziere, fara a putea fi obligat la plata daunelor - interese pentru prejudiciul încercat de creditor din acest motiv.
institutia apelanta ca si institutie publica debitoare în cazul în care va fi obligata la plata acestor sume, nu poate refuza executarea, ci va proceda la aplicarea unui act normativ care prevede plata esalonata a sumelor respective.
Aceasta masura legislativa, luata în contextul unui dezechilibru bugetar, reprezinta o ingerin?a a statului în dreptul creditorului de a obtine executarea silita si finalizarea procesului civil, iar aceasta ingerin?a are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat într-o perioada critica si îndeplineste cerin?a unui raport rezonabil de proportionalitate cu scopul urmarit. Caracterul proportional al limitarii dreptului creditorului de a obtine executarea hotarârii judecatoresti rezulta din faptul ca nu se neaga dreptul la executare, ci doar se stabileste modul în care creanta se va realiza, cu o întârziere apreciata ca fiind rezonabila de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotarârea din 4 septembrie 2012, pronuntata în cauza D_ s.a. vs. România,
În consecinta, interven?ia legiuitorului, printr-un act normativ, validat pe cale jurispruden?iala de Curtea constitutionala si de instanta de contencios european, având ca efect esalonarea Platilor, constituie un caz fortuit ce exonereaza debitorul de plata dobânzilor legale.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozitiile art. 466-482 C__, OUG nr. 71/2009, Codul muncii.
Prin cererea de apel s-a solicitat si judecarea cauzei în lipsa.
În etapa procesuala a apelului nu au fost administrate probe noi.
Analizând apelul declarat de apelantul  scoala Gimnaziala nr. 280, potrivit dispozitiilor art. 477 C.pr.civ., în raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 1073 din vechiul Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi împlinirea exacta a obligatiei, iar daca acest lucru nu este posibil, el are dreptul la dezdaunare, care reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii sau executarii necorespunzatoare - daune interese. Executarea indirecta a obligatiei presupune dreptul creditorului de a pretinde si a obtine de la debitor, echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutarii ori executarii cu întârziere a obligatiei.
Potrivit dispozitiilor art. 1082 Cod civil anterior, conditia vinovatiei este îndeplinita indiferent daca debitorul a actionat cu intentie sau din culpa, în sarcina acestuia operând prezumtia relativa de vinovatie pe care ar putea-o rasturna doar prin probarea unei cauze straine, neimputabile, iar conform art. 1088 din acelasi cod: „La obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala, afara de regulile speciale în materie de comert, de fidejusiune si societate. Aceste daune-interese se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecata, afara de cazurile în care, dupa lege, dobânda curge de drept.\"
Aceste dispozitii au fost preluate de art. 1535 din Noul Cod civil - „în cazul în care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pâna în momentul Platii, în cuantumul convenit de parti sau, în lipsa, în cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii Platii ar fi mai mic. Daca înainte de scadenta, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadenta. Daca nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legala, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune - interese pentru repararea integrala a prejudiciului suferit.\"
Prin urmare , în temeiul prevederilor legale mai sus citate , intimatul –reclamant membru de sindicat are dreptul la plata de dobânzi pentru neexecutarea de catre apelanta-pârâta a obligatiei de plata la data scadentei a salariului în cuantumul prevazut de legislatia in materie .
Având în vedere ca titlul executoriu al intimatului este sentinta civila nr. 6335/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale , Curtea constata ca esalonarea Platii drepturilor salariale a fost dispusa în temeiul art. 21 din OUG nr. 103/2013.
obligatia de plata a drepturilor salariale cuvenite reclamantilor a ajuns la scadenta la datele la care acestuia trebuia sa li se plateasca salariile lunare. Prin urmare nu se poate aprecia  ca prin _ O.U.G nr. 103/2013, creanta este afectata de un termen suspensiv si, pe cale de consecinta,  nu ar fi înca exigibila.
În realitate O.U.G nr. 103/2013 stabileste doar termene de plata esalonata a sumelor de bani datorate creditorilor, astfel cum instantele de judecata au dispus, în considerarea situatiei economice dificile, pentru a nu fi afectate resursele bugetare prin executarea imediata tuturor creantelor. Acest lucru nu echivaleaza cu neajungerea la scadenta a creantelor ci doar cu instituirea unei modalitati de executare a debitelor . Executarea este o etapa ce intervine ulterior stabilirii caracterului cert , lichid si exigibili al creantei , precum si a obligatiei debitorului de plata a drepturilor . Cu alte cuvinte nu  exista temei pentru a se emite un act normativ de stabilire termene de executare esalonata a obligatiei de plata daca nu se stabilise anterior , de catre instantele de judecata care au pronuntat hotarârile judecatoresti care constituie titluri executorii , caracterul exigibil al creantei . Atâta timp cât exista titlurile executorii a caror executare esalonata s-a stabilit prin O.U.G nr. 103/2013, nu se mai poate pune in discutie caracterul exigibil al creantei .
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, modificata si completata nu s-a negat existenta si întinderea drepturilor constatate prin hotarâri judecatoresti si nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare esalonata a obligatiilor de plata continute în aceste titluri.
De altfel prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie  nr. 2/2014 pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii s-a stabilit:  „În aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.”
Chiar daca actul normativ în baza caruia s-a dispus esalonarea Platii drepturilor salariale obtinute în baza unei hotarâri judecatoresti este OUG nr. 103/2013, iar nu OUG nr. 71/2009, Curtea apreciaza ca exista identitate de ratiune juridica pentru care instanta suprema a admis ca dobânda legala poate fi acordata pentru plata esalonata a sumelor prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
Pe cale de consecinta s-a stabilit, cu putere obligatorie pentru instantele de judecata, ca se pot acorda daunele ce fac obiectul actiunii de fata, în ciuda faptului ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 s-au stabilit termene de plata esalonata a drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar  stabilite prin hotarâri judecatoresti. Prin urmare actiunea intimatilor –reclamanti este admisibila si întemeiata.
Interpretarea dispozitiilor legale mentionate conduce la concluzia ca dobânda legala (circumscrisa notiunii de daune interese moratorii) se datoreaza indiferent de motivul pentru care suma datorata nu este platita la scadenta si independent de existenta sau inexistenta culpei debitorului, existenta unei Ordonante de esalonare a Platii debitului neputând înlatura dreptul celor îndreptatiti la plata dobânzilor legale pentru sumele scadente stabilite prin hotarâri judecatoresti, acest act normativ având ca efect numai amânarea executarii obligatiei), indiferent daca este sau nu prevazuta în vreun contract încheiat între parti.
Evaluarea cuantumul daunelor se face prin lege, atunci când neexecutarea obligatiei are ca obiect o suma de bani si chiar daca reesalonarea Platii sumelor stabilite prin titluri executorii prin OUG 103/2013, poate fi privita ca o forma de executare succesiva, în conditiile în care aceasta masura este dublata de suspendarea de drept a executarii silite si depaseste o durata rezonabila în valorificarea dreptului, nu mai raspunde cerintelor de proportionalitate dintre scopul urmarit prin reglementarea adoptata si mentinerea unui just echilibru al intereselor în discutie.
În plus, acordarea dobânzii legale, pâna la data Platii integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alaturi de actualizarea cu indicele de inflatie nu conduce la o dubla reparare a prejudiciului, ci asigura o reparare integrala a acestuia, în acord cu dispozitiile art.1084 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 din Codul civil din anul 2009, esalonarea Platii instituita prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.103/2013, modificata si completata, neconstituind o cauza exoneratoare de raspundere, ci un eveniment pe care debitorii, desi îl puteau prevedea, nu au luat masurile corespunzatoare, pentru a evita neexecutarea. Nu exista nici un temei legal pentru a aprecia , astfel cum invoca apelanta , ca _ unui act normativ  având ca efect esalonarea Platilor, ar constitui un caz fortuit ce exonereaza debitorul de plata dobânzilor legale.
Pentru considerentele aratate, Curtea, în baza art.480 C.pr.civ., va respinge apelul , ca nefondat.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
 
Respinge apelul declarat de pârâta S_ G_ NR.280, cu sediul în Bucuresti, sector 5, __. 4A, împotriva sentintei civile nr. 5434/30.05.2016, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, în dosarul nr. xX, în contradictoriu cu reclamantul S_ S_ D__ I_-B_, în numele si pentru membri de sindicat B__ M_, O?ICA M_, O__ A_, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Colegiul national „Sf. S_”, situat în Bucuresti, sector 1, __ nr. 23, ca nefondat.
Definitiva.
pronuntata în sedinta publica de la 31 Ianuarie 2017.

Prin sentinta civila nr. 5435/30.05.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale s-a admis actiunea, a fost obligata pârâta la plata catre reclamanti a dobânzii legale la debitele restante stabilite conform sentintei nr. 6335/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti în dosarul nr. xX, începând cu data de 03.02.2013 pâna la data platii efective.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a avut în vedere urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 6335/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul B_ in dosarul nr. xX, irevocabila prin neapelare (filele 9-12), pârâta a fost obligata la plata catre reclamanti a drepturilor salariale reprezentând diferenta dintre drepturile salariale efectiv încasate si cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008, Legii nr. 330/2009 si Legii nr. 285/2010, începând cu data de 01.01.2010 pâna la data de 12.05.2011.

Instanta a retinut ca potrivit art. 166 al. 4 din Codul muncii, neplata salariului poate determina angajatorul la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Conform art. 1.535 al. 1, 2 din Codul civil in cazul în care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pâna în momentul platii, în cuantumul convenit de parti sau, în lipsa, în cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. În lipsa unei conventii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala aferenta.
Dispozitiile de mai sus se coroboreaza cu art. 1.521 din Codul civil, potrivit cu care „Punerea in întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului”.

Conform art. 1.523 al. 2 din  Codul civil, debitorul se afla de drept în întârziere în cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci când: nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata în exercitiul activitatii unei întreprinderi.
Cu relevanta in prezenta cauza, prin analogie a fost retinut si decizia nr. 2/17.02.2014, pronuntata de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs în interesul legii in dosarul nr. 21/2013,  care a s-a statuat ca ”În aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.”

În ceea ce priveste apararea pârâtei potrivit careia daunele interese constând în dobânzi nu se pot datora pentru întârziere in executare întrucât modalitatea de executare a fost reglementata de OUG nr. 71/2009, neexistând vreo culpa din partea sa ca debitoare, instanta a retinut în primul rând ca OUG nr. 71/2009, priveste plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pâna la data de 31 decembrie 2011, or în cauza hotarârea judecatoreasca a devenit executorie în anul 2014 (fiind incidente prevederile art. 22 al. 1 din Ordonanta de urgenta nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2014, precum si alte masuri în domeniul cheltuielilor publice, referitoare la plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2014).

În al doilea rând, existenta unei Ordonante de esalonare a platii debitului, cum este OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, ori OUG nr. 103/2013, nu poate înlatura îndreptatirea reclamantilor la plata dobânzilor legale pentru sumele scadente stabilite prin hotarâri judecatoresti, acest act normativ având ca efect numai amânarea executarii de bunavoie a obligatiei.
Un astfel de act normativ, emis chiar de debitor, nu poate schimba data scadentei obligatiilor stabilite prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile, întrucât, pe de o parte, s-ar încalca principiul separatiei puterilor în stat, iar pe de alta parte, debitul principal constând în neplata drepturilor salariale erau scadente anterior intrarii în vigoare a acestora, iar înlaturarea caracterului exigibil al creantei ar echivala cu aplicarea retroactiva a legii, care este interzisa de dispozitiile art. 15 al. 2 din Constitutia României.

În realitate, asa cum se arata si în cuprinsul acestor acte normative, OUG nr.71/2009 sau OUG nr. 103/2013 a avut ca efect numai amânarea platii sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, iar nu si amânarea sau anularea retroactiva a scadentei acestora.
Împotriva acestei hotarâri, în termen legal si motivat a formulat apel scoala Gimnaziala nr. 280.

În motivarea apelului, apelanta a aratat ca instanta de fond în mod gresit a apreciat ca poate fi atrasa raspunderea debitorului prin acordarea daunelor interese - moratorii sub forma dobânzii legale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat creditorilor prin executarea partiala si esalonata a obligatiilor stabilite prin hotarâri judecatoresti, în conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.71/2009, modificata si completata, deoarece, potrivit art.1 alin.(3) din Ordonanta, sumele datorate se actualizeaza cu indicele preturilor de consum la data platii, comunicat de Institutul national de S_.

Asadar, legiuitorul a prevazut în mod expres modalitatea de reparare a prejudiciului determinat de executarea cu întârziere, aceasta fiind reprezentata de actualizarea creantei. O astfel de actualizare are în vedere data la care hotarârea judecatoreasca a devenit executorie si data efectuarii Platii procentului stabilit prin Ordonanta, astfel încât obligarea paratilor la plata dobânzii legale, alaturi de actualizarea creantei, ar reprezenta o dubla reparatie a aceluiasi prejudiciu încercat de creditori, determinat de întârzierea în executarea integrala si devalorizarea continua a sumelor de bani.

Esalonarea platii sumelor a fost realizata pe calea unor dispozitii normative, parte din sumele datorate au fost platite reclamantilor - creditori, iar pentru perioadele ramase, creantele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite pe cale legala, în favoarea debitorilor.
Mai mult decât atât, o creanta constatata printr-o hotarâre judecatoreasca este exigibila la momentul la care aceasta devine executorie, fie prin investirea cu formula executorie, fie prin recunoasterea acestui caracter ca efect al legii D__ acest moment, creditorul poate cere debitorului executarea.
Însa, ca efect al termenelor legale suspensive stabilite în favoarea debitorilor prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.71/2009, creditorii nu pot pretinde executarea obligatiilor înlauntrul acestor termene, astfel încât, în aceste intervale de timp, nu curge nici dobânda penalizatoare, reprezentând daune - interese moratorii.

În plus, pentru antrenarea raspunderii contractuale a debitorilor sub forma obligarii acestora la plata daunelor - interese moratorii, trebuie îndeplinite conditiile generale ale raspunderii civile, adica trebuie facuta dovada existentei prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovatiei si a raportului de cauzalitate.
Existenta prejudiciului este prezumata prin dispozitiile art.1082 din Codul civil din anul 1864 (corespunzator art.1530 din Codul civil din anul 2009), iar fapta ilicita consta în neexecutarea obligatiei.

În ceea ce priveste vinovatia, în materia raspunderii contractuale pentru neexecutare, opereaza o prezumtie de culpa a debitorului. Aceasta prezumtie poate fi înlaturata atunci când se dovedeste existenta unei cauze exoneratoare, precum cazul fortuit sau forta majora. Ca atare, debitorul este obligat la plata despagubirilor ori de catre ori nu dovedeste existenta unei cauze straine care nu-i este imputabila.
În cazul raspunderii contractuale, constituie caz fortuit o împrejurare de fapt, imprevizibila si de neînlaturat care împiedica în mod obiectiv si fara nicio culpa din partea debitorului, executarea obligatiei.

Cauza straina exoneratoare de raspundere poate avea ca efect suspendarea temporara a executarii obligatiei, ceea ce face ca debitorul sa execute cu întârziere, fara a putea fi obligat la plata daunelor - interese pentru prejudiciul încercat de creditor din acest motiv.
institutia apelanta ca si institutie publica debitoare în cazul în care va fi obligata la plata acestor sume, nu poate refuza executarea, ci va proceda la aplicarea unui act normativ care prevede plata esalonata a sumelor respective.

Aceasta masura legislativa, luata în contextul unui dezechilibru bugetar, reprezinta o ingerinta a statului în dreptul creditorului de a obtine executarea silita si finalizarea procesului civil, iar aceasta ingerinta are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat într-o perioada critica si îndeplineste cerinta unui raport rezonabil de proportionalitate cu scopul urmarit. Caracterul proportional al limitarii dreptului creditorului de a obtine executarea hotarârii judecatoresti rezulta din faptul ca nu se neaga dreptul la executare, ci doar se stabileste modul în care creanta se va realiza, cu o întârziere apreciata ca fiind rezonabila de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotarârea din 4 septembrie 2012, pronuntata în cauza D_ s.a. vs. România,

În consecinta, interventia legiuitorului, printr-un act normativ, validat pe cale jurisprudentiala de Curtea constitutionala si de instanta de contencios european, având ca efect esalonarea platilor, constituie un caz fortuit ce exonereaza debitorul de plata dobânzilor legale.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozitiile art. 466-482 C__, OUG nr. 71/2009, Codul muncii.
Prin cererea de apel s-a solicitat si judecarea cauzei în lipsa.
În etapa procesuala a apelului nu au fost administrate probe noi.

Analizând apelul declarat de apelantul scoala Gimnaziala nr. 280, potrivit dispozitiilor art. 477 C.pr.civ., în raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:

Potrivit art. 1073 din vechiul Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi împlinirea exacta a obligatiei, iar daca acest lucru nu este posibil, el are dreptul la dezdaunare, care reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii sau executarii necorespunzatoare - daune interese. Executarea indirecta a obligatiei presupune dreptul creditorului de a pretinde si a obtine de la debitor, echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutarii ori executarii cu întârziere a obligatiei.

Potrivit dispozitiilor art. 1082 Cod civil anterior, conditia vinovatiei este îndeplinita indiferent daca debitorul a actionat cu intentie sau din culpa, în sarcina acestuia operând prezumtia relativa de vinovatie pe care ar putea-o rasturna doar prin probarea unei cauze straine, neimputabile, iar conform art. 1088 din acelasi cod: „La obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala, afara de regulile speciale în materie de comert, de fidejusiune si societate. Aceste daune-interese se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecata, afara de cazurile în care, dupa lege, dobânda curge de drept.\"

Aceste dispozitii au fost preluate de art. 1535 din Noul Cod civil - „în cazul în care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pâna în momentul Platii, în cuantumul convenit de parti sau, în lipsa, în cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii platii ar fi mai mic. Daca înainte de scadenta, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadenta. Daca nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legala, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune - interese pentru repararea integrala a prejudiciului suferit.\"

Prin urmare , în temeiul prevederilor legale mai sus citate, intimatul –reclamant membru de sindicat are dreptul la plata de dobânzi pentru neexecutarea de catre apelanta-pârâta a obligatiei de plata la data scadentei a salariului în cuantumul prevazut de legislatia in materie .
Având în vedere ca titlul executoriu al intimatului este sentinta civila nr. 6335/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, Curtea constata ca esalonarea platii drepturilor salariale a fost dispusa în temeiul art. 21 din OUG nr. 103/2013.
Obligatia de plata a drepturilor salariale cuvenite reclamantilor a ajuns la scadenta la datele la care acestuia trebuia sa li se plateasca salariile lunare. Prin urmare nu se poate aprecia  ca prin _ O.U.G nr. 103/2013, creanta este afectata de un termen suspensiv si, pe cale de consecinta,  nu ar fi înca exigibila.

În realitate O.U.G nr. 103/2013 stabileste doar termene de plata esalonata a sumelor de bani datorate creditorilor, astfel cum instantele de judecata au dispus, în considerarea situatiei economice dificile, pentru a nu fi afectate resursele bugetare prin executarea imediata tuturor creantelor. Acest lucru nu echivaleaza cu neajungerea la scadenta a creantelor ci doar cu instituirea unei modalitati de executare a debitelor . Executarea este o etapa ce intervine ulterior stabilirii caracterului cert , lichid si exigibili al creantei , precum si a obligatiei debitorului de plata a drepturilor. Cu alte cuvinte nu  exista temei pentru a se emite un act normativ de stabilire termene de executare esalonata a obligatiei de plata daca nu se stabilise anterior , de catre instantele de judecata care au pronuntat hotarârile judecatoresti care constituie titluri executorii , caracterul exigibil al creantei . Atâta timp cât exista titlurile executorii a caror executare esalonata s-a stabilit prin O.U.G nr. 103/2013, nu se mai poate pune in discutie caracterul exigibil al creantei .

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, modificata si completata nu s-a negat existenta si întinderea drepturilor constatate prin hotarâri judecatoresti si nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare esalonata a obligatiilor de plata continute în aceste titluri.
De altfel prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie  nr. 2/2014 pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii s-a stabilit:  „În aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.”

Chiar daca actul normativ în baza caruia s-a dispus esalonarea platii drepturilor salariale obtinute în baza unei hotarâri judecatoresti este OUG nr. 103/2013, iar nu OUG nr. 71/2009, Curtea apreciaza ca exista identitate de ratiune juridica pentru care instanta suprema a admis ca dobânda legala poate fi acordata pentru plata esalonata a sumelor prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Pe cale de consecinta s-a stabilit, cu putere obligatorie pentru instantele de judecata, ca se pot acorda daunele ce fac obiectul actiunii de fata, în ciuda faptului ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 s-au stabilit termene de plata esalonata a drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar stabilite prin hotarâri judecatoresti. Prin urmare actiunea intimatilor – reclamanti este admisibila si întemeiata.
Interpretarea dispozitiilor legale mentionate conduce la concluzia ca dobânda legala (circumscrisa notiunii de daune interese moratorii) se datoreaza indiferent de motivul pentru care suma datorata nu este platita la scadenta si independent de existenta sau inexistenta culpei debitorului, existenta unei Ordonante de esalonare a platii debitului neputând înlatura dreptul celor îndreptatiti la plata dobânzilor legale pentru sumele scadente stabilite prin hotarâri judecatoresti, acest act normativ având ca efect numai amânarea executarii obligatiei), indiferent daca este sau nu prevazuta în vreun contract încheiat între parti.

Evaluarea cuantumul daunelor se face prin lege, atunci când neexecutarea obligatiei are ca obiect o suma de bani si chiar daca reesalonarea Platii sumelor stabilite prin titluri executorii prin OUG 103/2013, poate fi privita ca o forma de executare succesiva, în conditiile în care aceasta masura este dublata de suspendarea de drept a executarii silite si depaseste o durata rezonabila în valorificarea dreptului, nu mai raspunde cerintelor de proportionalitate dintre scopul urmarit prin reglementarea adoptata si mentinerea unui just echilibru al intereselor în discutie.

În plus, acordarea dobânzii legale, pâna la data platii integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alaturi de actualizarea cu indicele de inflatie nu conduce la o dubla reparare a prejudiciului, ci asigura o reparare integrala a acestuia, în acord cu dispozitiile art.1084 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 din Codul civil din anul 2009, esalonarea platii instituita prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.103/2013, modificata si completata, neconstituind o cauza exoneratoare de raspundere, ci un eveniment pe care debitorii, desi îl puteau prevedea, nu au luat masurile corespunzatoare, pentru a evita neexecutarea. Nu exista nici un temei legal pentru a aprecia, astfel cum invoca apelanta, ca _ unui act normativ  având ca efect esalonarea platilor, ar constitui un caz fortuit ce exonereaza debitorul de plata dobânzilor legale.
Pentru considerentele aratate, Curtea, în baza art. 480 C.pr.civ., va respinge apelul, ca nefondat.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:
 
Respinge apelul declarat de pârâta S_ G_ NR.280, cu sediul în Bucuresti, sector 5, __. 4A, împotriva sentintei civile nr. 5434/30.05.2016, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, în dosarul nr. xX, în contradictoriu cu reclamantul S_ S_ D__ I_-B_, în numele si pentru membri de sindicat B__ M_, O?ICA M_, O__ A_, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Colegiul national „Sf. S_”, situat în Bucuresti, sector 1, __ nr. 23, ca nefondat.

Definitiva.

Pronuntata în sedinta publica de la 31 Ianuarie 2017.

 

Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat