Transformarea raportului de serviciu in raport de munca. Incetarea raportului de serviciu odata cu nasterea raportului de munca

Hotararea nr. 2841 din data de 31.05.2016, Pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti

Alte Consultatii Juridice

Inregistrarea tardiva a contractului individual de munca in Revisal. Contestarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei
Imposibilitatea obligarii salariatului la semnarea unui act aditional la contractul individual de munca prin care se renunta la sporul pentru lucrul sambata si duminica
Incetarea CIM pe durata perioadei de proba. Documente comunicate salariatului
Refuzul salariatului de a semna incetarea CIM prin acordul partilor
Functionar intors la locul de munca dupa efectuarea concediului de crestere copil. Refuzul acordarii postului ocupat anterior
Recompensarea orelor de consemn la locul de munca
Implinirea termenului contractului individual de munca pe durata determinata. Indicarea gresita a temeiul de drept in cuprinsul deciziei de constatare a incetarii contractului individual de munca emise de angajator
Cumul de contracte de munca, cu depasirea a numarului de 48 ore/saptamana
Obligarea salariatului sa demisioneze. Obligarea acestuia sa presteze munca o durata zilnica mai mare decat cea prevazuta in CIM. Abuzurile superiorului ierarhic
Desfacere disciplinara abuziva a contractului individual de munca, urmare a sesizarii ITM facute de salariat
Instanta competenta in cazul unor litigii de munca. Obligatia de a presta munca ulterioara formarii profesionale
Termenul in care angajatorul informeaza salariatului asupra prelungirii sau nu a contractului individual de munca pe durata determinata
Consecintele anularii deciziei de concediere de catre instanta de judecata. Efectele obligatiei de reintegrare in munca
Incetarea de drept a contractului individual de munca pe perioada determinata in lipsa unui act aditional de prelungire
Salariata insarcinata, angajata pe durata determinata. Ajungerea la termen a contractului individual de munca pe durata determinata. Prelungirea contractului individual de munca

Prin sentinta civila nr. xxxxx din data de 18.11.2015, pronuntata in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, Tribunalul Bucuresti–Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a respins cererea privind pe reclamanta B. I. A. in contradictoriu cu parata Directia de Sanatate Publica a M. Bucuresti – C. de Supraveghere Epidemiologica si Control Boli Transmisibile, ca neintemeiata.

Prin dispozitia nr 113/26.11.2010 emisa de parata, s-a dispus ca, incepand cu 01.10.2010, reclamanta sa fie trecuta pe un post de natura contractuala.

Intre reclamanta si parata s-a incheiat contractul individual de munca nr. 26/1140/01.10.2010.

Fata de dispozitiile art. 30 si 31 din Legea nr. 330/2009, s-a retinut ca, la momentul aplicarii prevederilor O. M. S. nr. 1078/2010, trecerea pe functia contractuala s-a facut prin transformarea postului, fara organizarea unui concurs.

Reclamanta nu putea beneficia de drepturile solicitate, pe de o parte pentru ca trecerea sa pe functia contractuala a avut loc in anul 2010, cand erau incidente alte dispozitii legale si, pe de alta parte, pentru ca nu a sustinut concurs pentru postul ocupat, in limita posturilor vacante.

Impotriva acestei hotarari, a declarat apel motivat, in termenul legal, apelanta B. I. A., apel inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale la data de 08. 02. 2016.

In motivarea apelului, aceasta a aratat, in esenta, urmatoarele:

Analizand de o maniera total eronata materialul probatoriu si legislatia incidenta, instanta fondului a respins actiunea ca neintemeiata.

Asa cum a rezultat din actele depuse la dosarul cauzei, prin dispozitia de incadrare a carei modificare este obligatorie, pe cale judecatoreasca, odata ce situatia de fapt s-a perpetuat pana la data introducerii actiunii si se mentine si in prezent, reclamanta a fost trecuta din categoria functionarilor publici din cadrul structurii interne a paratei in categoria personalului contractual, modificandu-se in acest mod doar functia de incadrare, dar nu si salarizarea reclamantei, ca urmare a schimbarii functiei.

Prin dispozitia emisa, reclamanta a fost incadrata ca personal contractual, cu salariul corespunzator functionarilor publici aferent lunii decembrie 2009, desi, conform scrisorii nr. xxxxx din 11.10.2010 a Directiei de Organizare si Politici Salariale din cadrul Ministerului Sanatatii, transmisa directiilor de sanatate publica, depusa in copie la dosarul cauzei, la trecerea pe functia contractuala, reclamanta trebuia sa beneficieze de drepturile salariale de care ar fi beneficiat personalul contractual in luna decembrie 2009.

F. de aceasta situatie, subliniaza o data in plus reaua credinta a piritei, care, in nici un caz, nu poate constitui temei al sustinerilor acesteia, in sensul ca, aceasta nu ar fi constituit atributia exclusiva a piritei, dat fiind ca aceasta institutie a fost si anterior ivirii acestei situatii . angajatorul reclamantei.

Dispozitia a carei modificare se solicita a fost emisa reclamantei anterior aprobarii statului de functii de catre Ministerul Sanatatii, iar dispozitia de incadrare a fost primita la data de 27.11.2010, in aceasta luna reclamanta fiind deja incadrata ca personal contractual, dar salarizata ca functionar public, in conditiile in care salariul trebuia sa ii fie calculat la nivelul celui primit de personalul contractual in luna decembrie 2009.

Nu are relevanta juridica data de la care s-ar putea pretinde ca ar avea aplicabilitate statul de functii, raportat si la data emiterii, dar si la continutul Ordinului Ministerului Sanatatii, prin care acest stat de functii a fost aprobat, pentru ca, in atare situatie, s-ar recunoaste implicit faptul ca pentru o perioada din cea cuprinsa in actiunea introductiva, practic reclamanta nu a fost salarizata corespunzator si in acord cu dispozitia legala reglementatoare.

Salariul actual al reclamantei a fost stabili arbitrar, desi fisa acesteia de evaluare a fost la limita maxima, fara abateri sau sanctiuni, astfel incat si salariul acesteia trebuia stabilit la limita maxima, iar nu mod aleatoriu. Parata nu a aplicat dispozitiile legii unice de salarizare nr. 330/2009 nici corect si nici unitar, motiv pentru care s-a ajuns la nivelul institutiei ca personalul contractual, care fiintase pe aceste functii si in perioada in care reclamanta era incadrata in categoria functionarilor publici, sa aiba salarii mai mari decat al reclamantei, in conditiile in care aveau acelasi grad profesional si aceleasi gradatii ca si reclamanta.

Prin eliberarea din functia publica detinuta, raportul de serviciu al reclamantei a incetat, iar la momentul la care a intrat in categoria personalului contractual, a fost incheiat un nou contract de munca, stabilindu-se un nou raport de munca.

Incidente in cauza sunt dispozitiile Legii nr. 330/2009, legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice, potrivit carora, pentru personalul nou incadrat pe functie in perioada de aplicare etapizata, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare, intrucat reclamanta a fost nou incadrata in munca, drept personal contractual, anterior detinand o functie publica.

In mod gresit se acrediteaza ideea ca reclamanta ar fi trebuit sa sustina concurs la trecerea pe functia contractuala, cand, in realitate, trecerea din categoria functionarilor publici s-a facut in temeiul legii, nefiind obligatorie indeplinirea vreunei conditii.

Solutia instantei este una eronata si in raport de modalitatea in care s-au administrat in cauza probatoriile, dat fiind ca, in materia litigiilor de munca, sarcina probei este rasturnata, ea revenind angajatorului, care nu a inteles sa depuna acte din care sa rezulte o situatie contrara celei invederate.

In concluzie, solicita admiterea apelului, astfel cum a fost formulat, schimbarea in tot a hotararii apelate si, pe fond, admiterea actiunii astfel cum a fost formulata, tinand cont ca nu a inteles sa solicite drepturile banesti decat pe o perioada de trei ani pana la promovarea prezentei, cu cheltuieli de judecata pe cale separata.

Intimata a depus intampinare la data de 25. 02. 2016, prin care a solicitat respingerea apelului si mentinerea sentintei apelate.

In apel, nu au fost administrate probe.

Dispozitia deciziei nr. 113/26.11.2010, a carei modificare se solita nu a fost contestata in privinta reincadrarii, cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 330/2009, iar introducerea actiunii dupa 3 ani aduce atingere principiului securitatii si protectiei raporturilor juridice.

Avand in vedere ca reincadrare s-a facut in noiembrie 2010 cu mentinerea drepturilor salariale de care apelanta a beneficiat la data reincadrarii, cererea apare ca neintemeiata in privinta acordarii drepturilor salariale calculate prin raportare la salariul personalului contractual determinat prin raportare la cuantumul avut in decembrie 2009 de aceasta categorie de personal.

In privinta contractului individual de munca, acesta este rezultatul unui acord de vointe prin care s-a dat eficienta principiului autonomiei de vointa si libertatii contractuale si a fost modificat ulterior prin acte aditionale, rezultat al manifestarii de vointa a ambelor parti. Or, in acest fel, apelanta a fost de acord cu modificarile survenite relativ la elementul salariu. Aceste modificari au intrat in circuitul juridic si produc efecte, astfel ca o modificare a contractului raportat la anul 2010 ar lipsi de efecte actele aditionale.

Dispozitiile art. 31 din Legea nr. 330/2009 invocate de reclamanta prin cererea introductiva se refera la aplicarea dispozitiilor legii in perioada de aplicare etapizata, perioada care, potrivit art. 41 din lege, incepea cu ianuarie 2011. Prin urmare, orice solicitare de plata a unor drepturi salariale pe o perioada anterioara celei de referinta este nelegala.

Examinand sentinta atacata, in limita motivelor de apel formulate, conform dispozitiilor art. 476-479 din Codul de procedura civila, Curtea retine urmatoarele:

Prin cererea cu care a investit instanta, reclamanta a solicitat: obligarea paratei sa dispuna modificare dispozitie de incadrare, in sensul acordarii drepturilor salariale de care ar fi beneficiat personalul contractual in luna decembrie 2009, corespunzator functiei detinute; obligarea paratei la plata drepturilor salariale cuvenite reclamantei in noua calitate de personal contractual, incepand cu luna septembrie 2011 si pana in prezent; obligare paratei sa dispuna modificarea in parte a contractului individual de munca, cu plata drepturilor salariale cuvenite, incepand cu luna septembrie 2011, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective; obligarea paratei la plata acestor drepturi salariale cu indexarile intervenite incepand cu luna august 2010 si pana la data platii efective.

In privinta primului capat de cerere, se retine ca nu se poate dispune modificarea dispozitiei de incadrare din anul 2010, in conditiile in care reclamanta nu a urmat procedura prevazuta de art. 34 din Legea-cadru nr. 330/2009, act normativ in vigoare la data reincadrarii.

Potrivit acestei prevederi legale, \"(1) Solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor si a altor drepturi care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite. (2) Contestatia poate fi depusa in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite. (3) Ordonatorii de credite vor solutiona contestatiile in termen de 10 zile. (4) Impotriva masurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemultumita se poate adresa instantei de contencios administrativ sau, dupa caz, instantei judecatoresti competente potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii solutionarii contestatiei. ”

Se retine insa ca, desi in acest moment nu se mai poate pune in cauza dispozitia de reincadrare din anul 2010, pot fi analizate totusi pretentiile privind acordarea drepturilor salariale cuvenite, in limita termenului de prescriptie de 3 ani pentru cererile cu caracter patrimonial. In acest sens, pentru identitate de ratiune, Curtea are in vedere, de exemplu, Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 11/2012, pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii sau Decizia nr. 32/2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit ca trebuie facuta distinctie intre reincadrare, potrivit legii-cadrul de salarizare si plata efectiva a drepturilor salariale.

In fapt, din Dispozitia nr. 113/26.11.2010 a directorului executiv al D. S. P. a municipiului Bucuresti, pct. 2 si 3 ( fila 5 a dosarului de fond), rezulta ca, avand in vedere Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1078/2010, cu incepere din data de 1.10.2010, functionarii publici de executie din cadrul DSPMB au fost trecuti pe posturi de natura contractuala conform Anexei II, cu stabilirea drepturilor de natura salariala conform art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, O. U. G. nr. 1/2010 si Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 546/2010.

Asadar, prin anexele mentionatei dispozitii se stabileste inclusiv nivelul salariului apelantei, cu indicarea elementelor pe baza carora acesta a fost determinat.

Prin contractul individual de munca nr. 26/1140/1.10.2010 (fila 7 din dosarul de fond), apelanta a stabilit raporturi de munca cu Directia de Sanatate Publica a M., institutie la care a fost incadrata, pe durata nedeterminata, incepand din data de 1.10.2010, pe functia de asistent principal igiena, gradatia 5.

Cu toate acestea, in cuprinsul actelor aditionale din 1. 01. 2011, 1. 06. 2012, si 1.12.2012 (filele 10-12 din dosarul de fond) se mentioneaza ca sunt aditionale la contractul individual de munca nr. nr. 26/1140/16. 02. 1995, incetat odata cu numirea apelantei in functie publica.

Prin actul aditional nr. 1/1. 01. 2011, se stabileste salariul de baza la 1343 lei, suma compensatorie la 137 lei si un spor de 64 lei, in considerarea Legii nr. 284/2010 si Legii nr. 285/2010.

Prin actul aditional nr. 1/1. 06. 2012, se modifica salariu, fiind stabilit un salariu de baza de 1450 lei, o suma compensatorie de 148 lei si un spor 8a de 69 lei.

Totodata, prin actul aditional nr. 2/1.12.2012, se stabileste cuantumul salariului la 1557, 159 lei suma compensatorie si spor 8a 74 lei.

Intimata nu poate fi obligata la modificarea in parte a contractului individual de munca, asa cum se solicita, cata vreme contractul de munca este un act bilateral, iar nu unilateral (art. 10 si 16 din Codul muncii), a carui incheiere sau modificare nu este posibila decat prin acordul partilor, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege (art. 41 din Codul muncii). Or, in speta, nu suntem in prezenta unei situatii de exceptie, dintre cele prevazute de lege.

Cu toate acestea, cum sistemul de salarizare a personalului platit din fonduri publice are caracter unitar (in sensul ca reglementeaza salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar, prin luarea in considerare a drepturilor de natura salariala stabilite prin acte normative speciale) si este guvernat de principiile suprematiei legii (in sensul ca drepturile de natura salariala se stabilesc numai prin norme juridice de forta legii), echitatii si coerentei (prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala, pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar), Curtea va proceda la examinarea temeiniciei celorlalte pretentii formulate.

Sunt intemeiate sustinerile apelantei in sensul ca, desi a prestat activitate in cadrul D. S. P. a municipiului Bucuresti, atat inaintea datei de 1.10.2010, cat si dupa aceasta data, raporturile pe care le-a avut cu unitatea au fost de natura diferita: raporturi de serviciu pana la reincadrare si raporturi contractuale de munca, dupa reincadrare.

Prin urmare, independent de faptul ca reincadrarea s-a facut prin transformarea postului, odata cu nasterea raportului de munca, raportul de serviciu a incetat, astfel incat situatia apelantei se apreciaza, din momentul reincadrarii, prin raportare la salariatul comparabil (personal contractual), iar nu la functionarul public comparabil.

Potrivit dispozitiilor art. 157 alin. 2 din Codul muncii (forma in vigoare in anul 2010) sistemul de salarizare in unitatile bugetare se stabileste prin lege. Din interpretarea acestor prevederi legale, rezulta ca salariatii unitatilor bugetare nu pot pretinde alte drepturi sau alte forme de remunerare in afara celor prevazute de lege pentru categoria profesionala din care fac parte. Or, reclamanta nu a pretins, in cauza de fata, drepturi salariale diferite de cele prevazute de lege pentru categoria din care face parte, ci afirma tocmai ca, in mod nelegal, a fost salarizata potrivit unor dispozitii aplicabile altei categorii decat cea din care face parte.

Incepand cu data de 01. 01. 2010, salariile de baza ale personalului contractual s-au stabilit in baza Legii - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, art. 30 alin. 1-6, Anexa II/2, Anexa III, art. 10 alin. 1 din O. U. G. nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri din domeniul bugetar.

Reincadrarea fara concurs, prin transformarea postului, in absenta oricarei limitari legale, nu supune salariatul la nicio consecinta cat priveste continutul raportului de munca, asa incat o atare imprejurare, prin ea insasi, nu poate conduce la concluzia netemeiniciei pretentiilor apelantei-reclamante.

Determinarea drepturilor salariale cuvenite in modalitatea reglementata de art. 30 alin. 5 lit. a) din Legea-cadru nr. 330/2009 (text legal potrivit caruia \"in anul 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi va pastra salariul avut, fara a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de baza, solda functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare va fi cel/cea corespunzatoare functiilor din luna decembrie 2009, la care se adauga sporurile care se introduc in acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege”) trebuia facuta avand in vedere functia contractuala, iar nu functia publica, la care angajatorul s-a raportat.

In ce priveste indexarile la care reclamanta face referire, se retine ca aceasta nu a aratat care sunt indexarile salariale de care categoria de personal din care face parte a beneficiat pentru perioada in litigiu si care sa nu-i fi fost acordate.

Pentru considerente expuse, Curtea, vazand si dispozitiile art. 480 alin. 2 din Codul de procedura civila va admite apelul, va schimba in parte sentinta atacata, va admite in parte cererea de chemare in judecata si va dispune obligarea paratei Directia de Sanatate Publica Bucuresti la stabilirea drepturilor salariale cuvenite apelantei-reclamante la nivelul celor de care beneficia personalul contractual in luna decembrie 2009, corespunzator functiei ocupate de apelanta, precum si la plata, incepand cu data de 01.10.2011 (pe trei ani anteriori datei inregistrarii cererii de chemare in judecata - 1.10.2014, fila 3 din dosarul de fond), a diferentei de drepturi salariale dintre cele efectiv incasate si cele cuvenite potrivit prezentei decizii, actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei acestora si pana la momentul platii lor efective, in vederea acoperirii integrale a prejudiciului produs prin neachitarea drepturilor salariale in cuantumul prevazut de lege. Solutia de respingere a celorlalte capete de cerere urmeaza a fi pastrata.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:


Admite apelul promovat de apelanta B. I. A. avand CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales la cabinetul avocatului A. I. G., cu sediul in Ploiesti,,  Judetul Prahova impotriva sentintei civile nr. xxxxx din data de 18.11.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimata Directia de Sanatate Publica a M. Bucuresti – C. de Supraveghere Epidemiologica si Control Boli Transmisibile avand C. xxxxxxx, cu sediul procesual ales in Bucuresti, B. -dul G. S. nr. 12,, ,  la S. P. C. A. I., P. si Asociatii.

Schimba in parte sentinta civila atacata.

Admite in parte cererea de chemare in judecata.

Dispune obligarea intimatei Directia de Sanatate Publica Bucuresti la modificarea deciziei de incadrare nr. 113/18.11.2015, in sensul stabilirii drepturilor salariale cuvenite apelantei-reclamante la nivelul celor de care beneficia personalul contractual in luna decembrie 2009, corespunzator functiei ocupate de apelanta.

Obliga institutia intimata la plata catre apelanta-reclamanta, in mod retroactiv, incepand cu data de 01.10.2011, a diferentei de drepturi salariale dintre cele efectiv incasate si cele cuvenite potrivit prezentei decizii, actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei acestora si pana la momentul platii lor efective.

Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat