Prerogativa disciplinara a angajatorului. Posibilitatea instantei investite de a inlocui sanctiunea disciplinara aplicata

Hotararea nr. 422 din data de 27.04.2016, Pronuntata de Tribunalul Bucure?ti

Alte Consultatii Juridice

Efectuarea concediului de odihna in anul urmator. Refuzul angajatorului de a acorda concediu de odihna
Inlocuirea temporara a unui salariat aflat in concediu. Modificarea fisei postului
Imposibilitatea obligarii salariatului la semnarea unui act aditional la contractul individual de munca prin care se renunta la sporul pentru lucrul sambata si duminica
Desfacere disciplinara abuziva a contractului individual de munca, urmare a sesizarii ITM facute de salariat
Renuntarea angajatorului la beneficiul termenului de preaviz, fara efectuarea mentiunilor corespunzatoare in Revisal. Refuzul compensarii in bani a zilelor de concediu de odihna neefectuat
Posibilitatea incetarii CIM prin notificare in timpul perioadei de proba la acelasi angajator, in situatia schimbarii functiei
Trecerea temporara a salariatului pe alt post din dispozitia angajatorului, urmata de refuzul acestuia de a permite revenirea pe postul detinut initial. Obligarea la semnarea unei noi fise a postului
Refuzul angajatorului de a acorda concediu fara plata pentru formare profesionala
Revenirea la serviciu dupa efectuarea concediului pentru crestere copil. Obligatia angajatorului
Acceptarea deciziilor angajatorului
Neindeplinirea obligatiei de a asigura un loc de munca salariatului. Cercetare disciplinara abuziva pentru absenta nemotivata de la locul de munca
Obligatia angajatorului dea permite revenirea la serviciu a salaiatului caruia i-a incetat perioada de concediu pentru crestere copil
Imposibilitatea reintegrarii salariatului pe post in urma anularii deciziei de concediere
Decizia angajatorului de inlocuire a unui salariat cu un altul pe considerente de varsta si capacitate de mobilitate
Compensarea muncii de noapte. Refuzul angajatorului de a acorda un spor la salariu pentru munca desfasurata in zilele de repaus saptamanal

Prin cererea inregistrata sub nr XXXXXXXXXXXXX reclamanta S. M. a chemat in judecata pe parata solicitand pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna anularea deciziei nr. 4017/16.11.2015 prin care s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, obligarea societatii parate la plata tuturor drepturilor salariale cuvenite pentru perioada ulterioara emiterii decizie, obligarea paratei la plata de despagubiri pentru prejudiciul material si moral suferit prin emiterea deciziei contestate si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii contestatoarea a aratat ca la data de 16.11.2015, i-a fost comunicata decizia pe care inteleg o contest.

Aceasta a fost emisa ca urmarea parcurgerii procedurii prealabile de cercetare disciplinara la care a fost parte, alaturi de alti colegi,  angajati societatii.

Motivul cercetarii disciplinare a fosta acela ca ar fi participat, fara drept la campania \"V. asta la XXL te invartesti de o vacanta\", interdictie despre care se pretinde ca a fi fost informati, prin aducerea la cunostinta a regulamentului campaniei.

Situatia pretinsa este total neadevarata, societatea nu a adus la cunostinta angajatilor regulamentul referitor la acestia, singurele informari fiind cele ale casierilor, referitoare la modul de promovare a acesteia catre clienti.

Sustine ca a fost angajata pe postul de casier, inca din anul 2007, in baza contractului individual de munca nr. xxxxx, ca si-a indeplinit intotdeauna atributiile de serviciu si a respectat toate obligatiile pe care le avea in calitate de angajat, inclusiv cele legate de campaniile desfasurate in tot acest timp.

Avand in vedere lipsa informarii despre regulamentul campaniei, cea mai mare parte a colegilor sai, inclusiv seful de magazin au participat la aceasta.

Arata ca a participat de cateva ori, o data pentru ea iar restul pentru membri ai familiei sai.

Pentru aceste motive a fost cercetata disciplinar si s-a dispus sanctionarea sa prin desfacerea disciplinara a contractului sau de munca.

Apreciaza ca decizia intimatei este nelegala si netemeinica, avand in vedere urmatoarele:

l. Nu s-a efectuat o reala cercetare disciplinara, obiectiva, bazata pe reala situatie de fapt.

Aceasta a fost pur formala, fara a se manifesta interes pentru cele semnalate de catre contestatoare, pentru o cercetare a realitatii acestora.

M. mult, prin modul in care a s-a desfasurat cercetarea, inca de la debutul ei, aplicarea acestei sanctiuni a fost evidenta.

De asemenea, nu s-au administrat nici un fel de probe, care sa verifice sustinerile contestatoarei, in sensul dovedirii sau infirmarii acestora.

Ori, in conditiile in care contestatoarea si-a argumentat punctual fiecare aparare, prezentand inclusiv inscrisuri, respectiv declaratia si semnaturile celorlalti angajati, care confirmau ca nu au fost informati despre regulamentul campaniei, apreciaza ca era necesara o reala si amanuntita cercetare a acestei imprejurari.

Cu toate acestea, din cuprinsul deciziei, precum si al procesului verbal, nu rezulta administrarea altor probe.

In aceste conditii, decizia contestata este netemeinica, avand la baza o cercetare disciplinara superficiala si lipsita de obiectivitate.

2. Decizia nu cuprinde in mod concret dispozitiile regulamentului, ale fisei postului,ale regulamentului campanie despre care se pretinde ca au fost incalcate, acestea sunt doar enumerate mentionandu-se numerele articolelor respectivelor norme.

Mentionarea acestor norme, cu caracter general, fara a identifica in mod concret norma incalcata, echivaleaza cu lipsa acestor mentiuni imperative.

Curtea Constitutionala a retinut ca dispozitiile lit. b) \"sunt menite sa asigure apararea drepturilor si intereselor legitime ale salariatului, avand in vedere pozitia obiectiv dominanta a angajatorului in desfasurarea raportului de munca.

Cat priveste respectarea art. 252, alin2 lit c din Codul Muncii, respectiv, aratarea motivelor pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, apreciaza ca acestea sunt total netemeinice, lipsite de orice fundament, de natura a se disculpa total de neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a propriilor obligatii ce-l revin societatii angajatoare, reprezentantilor sai.

Astfel, desi apararile si argumentele contestatoarei au fost absolute logice si de bun simt, sustinute de probe, ce nu au fost contrazise de vreo dovada covarsitoare a angajatorului, in mod inexplicabil acestea au fost \"inlaturate”, singurul argument fiind acela ca \"salariata avea obligatia sa isi insuseasca, sa solicite si a semneze spre luare la cunostinta informatia cuprinsa in Tagesinfo,. . . etc, sau orice document intern care solicita ca regim luarea la cunostinta”.

Procedand astfel, in mod deliberat intimate \"omite” a se exprima cu privire la un element important, anume acela al obligatiei sale corelative de a informa, de a implementa, de a pune la dispozitie toate aceste informatii catre salariati.

Fara vreo dovada, se afirma ca \"societatea nu poate retine apararea salariatei. . . . cunoscand ca le-a pus acestora (salariatilor) la dispozitie documentele campaniei. . . ”

Mai mult, organizarea ierarhica a societatii permite doar anumitor angajati accesul in sistemele informatice interne ale societatii, imprejurare in care, este evident ca obligatia angajatului la informare este operativa in conditiile in care i se pun la dispozitie informatiile ce trebuiesc cunoscute!

Cu toate acestea, nici un moment, nici in decizie si in niciun alt document emis de catre intimata nu rezulta indeplinirea acestei obligatii, de aducere la cunostinta.

Cat priveste inlaturarea celorlalte aparari ale contestatoarei, motivele intimatei sunt lipsite de temeinicie.

Astfel, este absurda sustinerea ca strangerea de semnaturi care sa ateste sustinerea referitoare la neinformarea cu privire la campanie este o \"dovada de rea credinta care denota intentia salariatei si a colegilor sai de a se apara impotriva oricarei sanctiuni ce urmau a fi aplicate prin sustinerea unor imprejurari neadevarate”.

Demersul salariatilor a fost unui absolute firesc, de natura a infatisa o situatie de fapt, iar intimate, in conditiile in care ar fi manifestat o minima consideratie fata de angajatii sai, ar fi procedat la o cercetare reala si amanuntita.

Simpla imprejurare ca doar o singura persoana din cele ce au semnat declaratia amintita, sub presiunea creata de pericolul sanctionarii sale drastice nu si-a mai insusit semnatura, nu este de natura a considera intregul demers ca fiind unul mincinos.

Toate reprezinta elemente de natura a atrage nelegalitatea deciziei emise, precum si nelegalitatea si netemeinicia sanctiunii aplicate.

4. in ceea ce priveste sanctiunea aplicata, aceasta s-a stabilit in mod total netemeinic, fara respectarea principiului gradualitatii aplicarii sanctiunii precum sl acela al sanctionarii unitare.

In sustinerea actiunii reclamanta a depus inscrisuri atasate la filele 16-33 dosar

In drept, reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 248, art. 251, . 252. art. 253, art. 254 si urm. din Codul Muncii.

Parata R. ROMANIA S. R. L. in temeiul dispozitiilor art. 205 Cod procedura civila, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata, avand in vedere urmatoarele

Reclamanta a investit instanta de judecata cu o contestatie prin care a solicitat (1) anularea Deciziei nr. 4017 emisa de societate la data de 16 noiembrie 2015,  decizie emisa in baza art. 247 din Codul Muncii cu aplicarea sanctiunii prevazute de art. 248 alin. (1) lit. e) din Codul muncii - desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, (2) obligarea societatii la plata tuturor drepturilor salariale cuvenite pentru perioada ulterioara emiterii deciziei, precum si (3) obligarea subscrisei la plata prejudiciului material si moral suferit

Reclamanta a fost salariata societatii in baza Contractului individual de munca inregistrat sub nr. xxxxx/26.03.2007, avand functia de Casier.

In data de 07 august 2015, prin Referatul nr. 3057/07.08.2015, intocmit de S. C. avand functia de Sef Serviciu Comert in cadrul societatii R. Romania S. R. L., cu locul de munca la punctul de lucru XXL M. Discount B., conducerea Societatii a fost informata cu privire la faptele de natura disciplinara savarsite de catre reclamanta

Astfel, in perioada 01-30 iulie 2015, in reteaua de magazine XXL M. Discount a avut loc campania \"V. asta la XXL te-nvartesti de o vacanta\", campanie implementata prin regulament de functionare si procedura de implementare in magazine.

La pct. 2 al capitolului \"Acoperire\" din Procedura de implementare in magazine, pe prima pagina a documentului, se specifica: \"La aceasta campanie NU pot participa angajatii magazinelor XXL M. Discount \". In plus, in procedura se utilizeaza exclusiv termenul de client cand se face referire la participanti, fiind foarte clar persoanele carora li se adreseaza aceasta campanie.

La art. 4. 2 din Regulamentul Campaniei Publicitare se precizeaza clar categoriile de persoane care nu pot participa la campanie, intre acestea fiind: art. 4. 2. 1. \"angajatii Organizatorului, art. 4. 2. 3 sotul/sotia ale persoanelor mentionate la punctele 4. 2. 1 si 4. 2. 2\".

Salariata, desi a luat la cunostinta de procedura de implementare, a incalcat atat prevederile acesteia cat si ale Regulamentului de functionare, beneficiind fara drept de avantajele campaniei, prin participarea in mod deliberat la aceasta si insusirea de vouchere valorice.

Urmare a acestor fapte, angajatorul a aplicat sanctiunea prevazuta de art. 248 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii, sanctiune pe care o apreciaza ca fiind temeinica si legala, pentru considerentele expune in continuare.

Solicita decaderea reclamantei din dreptul de a administra proba cu martori si interogatoriu

Cu titlu prealabil doreste sa sublinieze faptul ca reclamanta, desi a solicitat administrarea probei cu martori si interogatoriu, nu a mentionat nici datele de identificare ale martorilor si nici nu a atasat cererii de chemare in judecata interogatoriul, astfel cum prevad dispozitiile art. 194 lit. e, teza a doua, Cod de procedura civila.

in contextul in care reclamanta nu si-a indeplinit obligatiile de mai sus, solicita sa se dispuna decaderea reclamantei din dreptul de a administra proba cu martori si interogatoriul societatii.

Parata considera decizia de concediere ca este temeinica si legala

Prin contestatia formulata, reclamanta ataca decizia de sanctionare, bazandu-si argumentatia, in esenta, pe patru motive principale, anume ca (1) nu s-ar fi realizat o cercetare disciplinara reala si obiectiva, (2) decizia nu reitereaza dispozitiile Regulamentului Intern, ale fisei postului sau ale Regulamentului campaniei, care au fost incalcate, (3) nu ar fi fost respectat art. 252 alin. 2 lit. c) din Codul muncii si (4) sanctiunea nu ar fi fost aplicata in mod unitar.

Fata de aceste argumente, pe care le apreciaza ca fiind neintemeiate, face urmatoarele precizari:

Cercetarea disciplinara s-a realizat in conformitate cu dispozitiile legale

Astfel cum a aratat, a comunicat reclamantei Convocarea nr. 2984/04.08.2015 in data de 6 august 2015, iar in data de 18 august 2015 a fost organizata cercetarea disciplinara a acesteia, in urma cercetarii fiind incheiat Procesul -Verbal nr. 02 din data de 18 august 2015.

Cu ocazia cercetarii disciplinare, reclamanta a avut posibilitatea sa isi sustina toate apararile eu privire la faptele imputate, insa aceasta a preferat sa adopte o conduita potrivnica, prezentand comisiei o declaratie prin care neaga sustinerile aduse la cunostinta societatii prin declaratia din 29 iulie 2015 prin care recunostea ca a luat la cunostinta Regulamentul campaniei \"V. asta, la XXL te-nvartesti de-o vacanta\" si adopta sustinerea colectiva potrivit careia salariatii nu ar fi cunoscut regulamentul ori procedura de aplicare a campaniei. Contrar celor sustinute de reclamanta in prezenta cauza, nu exista motive pentru care cercetarea disciplinara sa nu fi fost una obiectiva, in acest sens putandu-se constata cu usurinta, prin parcurgerea procesul-verbal mai sus amintit, ca explicatiile solicitate reclamantei au fost punctuale si au vizat imprejurarile in care fapta a fost savarsita.

Pe de alta parte, raspunsurile reclamantei la intrebari si schimbarea atitudinii acesteia cu privire la faptele sale nu au fost de natura sa o disculpe ori, macar, sa indice comisiei de cercetare disciplinara ca reclamanta ar regreta faptele sale, motiv pentru care, in final, s-a procedat la emiterea deciziei de sanctionare.

Apreciaza ca instanta urmeaza sa ia in considerare recunoasterea reclamantei cu privire la participarea la campanie precum si sustinerea potrivit careia reclamanta nu considera ca ar fi savarsit vreo abatere disciplinara prin aceste fapte, necunoscand Regulamentul si Procedura de implementare a campaniei \"V. asta, la XXL te-nvartesti de-o vacanta\", desi, initial a recunoscut ca le-ar cunoaste si in baza art. 6. 6 din fisa postului si art.10.1 alin. (1) si (43) din Regulamentul intern al Societatii, intre atributiile de serviciu ale reclamantei intra si obligatia de a isi insusi prevederile reglementarilor interne ale societatii, care sunt in permanenta afisate la panourile din unitate si transmise in sistemul de informare Tagesinfo.

Mai mult, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta revine la sustinerea initiala, anume ca a cunoscut Procedura de implementare a campaniei, in calitatea sa de casier al unitatii de vanzare.

Prin urmare, faptele savarsite de salariata constituie abatere disciplinara, reprezentand incalcari ale Procedurii campaniei \"V. asta, la XXL te - invartesti de o vacanta” cunoscuta de salariata, precum si ale obligatiilor sale prevazute la pct. C din Decizie.

Decizia contestata cuprinde in mod concret dispozitiile Regulamentului intern, ale fisei postului, ale Contractului Colectiv de Munca la nivel de unitate si ale Regulamentului campaniei, care au fost incalcate

Contrar celor sustinute de reclamanta, sustine ca decizia contestata indica toate dispozitiile, legale si interne, in baza carora a fost aplicata sanctiunea,  mentionate la punctul C din decizia contestata dispozitiile in baza carora a fost emisa decizia si aplicata sanctiunea, invocand prevederile: Regulamentului Intern cu privire la obligatiile salariatilor si raspunderea ce le revine salariatilor in cazul nerespectarii acestora, prevazute la art.10.1. alin. (1), alin. (2), alin. (8), alin. (15) lit. i, alin. (22), alin. (29), alin. (43) si la art.10.4. alin. (5), alin. (13), prevederile art. 6 din Fisa postului Salariatei, prevederile Procedurii campaniei publicitare \"V. asta la XXL te invartesti de o vacanta”, prevederile art. 4. 2. al Regulamentului campaniei cu privire la interdictiile de participare si prevederile art. 68 alin. 3, lit. (d), (k), (s), (u) si ale art. 70 alin. 1 lit. 0)-

De asemenea la punctul D s-au mentionat dispozitiile art. 247 - 252 din Codul Muncii, privind raspunderea disciplinara a salariatilor.

Apreciaza ca nu era necesara reluarea textelor articolelor mentionate mai sus si inserarea acestora in cuprinsul deciziei de concediere, avand in vedere faptul aceste documente sunt cunoscute de salariati si se afla la dispozitia acestora in fiecare unitate de vanzare.

In acest context, criticile succinte aduse de reclamanta prin aceasta sectiune nu au sustinere in realitate.

3. 3 Angajatorul a respectat dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. c) din Codul muncii iar motivele pentru care au fost inlaturate apararile reclamantei sunt corecte si obiective

Reclamanta sustine in sectiunea 3 din contestatie imprejurarea ca nu ar fi fost respectate dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. c, care fac referire la motivele pentru care au fost inlaturate apararile salariatului, formulate in cursul cercetarii disciplinare prealabile, opinand ca acestea ar fi netemeinice.

Astfel cum este prevazut la litera K din decizia contestata, apararile reclamantei au fost in sensul ca (i) pe de o parte, initial, avea cunostinta de prevederile Regulamentului si ale Procedurii campaniei iar pe de alta parte, ulterior, a prezentat Comisiei Disciplinare declaratii prin care sustine, in mod individual si colectiv, ca nu a primit spre informare Regulamentul campaniei si (ii) la inceputul Campaniei nu ar fi cunoscut interdictia expresa cu privire la folosirea mai multor carduri de fidelitate XXL M. Discount pentru un singur bon fiscal in valoare de 10 lei.

Motivele pentru care au fost inlaturate apararile reclamantei, au fost, in esenta, ca aceasta nu putea sustine ca nu a cunoscut prevederile Regulamentului si Procedurii campaniei, documentele fiindu-le puse la dispozitie prin afisare la avizier, erau puse in aplicare de catre ceilalti salariati, iar cunoasterea acestor reglementari constituind o sarcina de serviciu a salariatei. Mai mult, utilizarea mai multor carduri de fidelitate destinate clientilor, cu acelasi bon fiscal, pentru a participa la campanie, denota intentia salariatei de a frauda mecanismul campaniei.

Totodata, sustine ca nu a putut retine apararea prezentata de salariata prin declaratia colectiva a anumitor salariati ai Societatii, cunoscand ca le-au pus acestora la dispozitie documentele campaniei si ca au fost indemnati sa isi insuseasca prevederile acestora conform atributiilor de serviciu. Prin urmare,  societatea considera organizarea de catre salariata a strangerii de semnaturi pentru declaratie o dovada de rea credinta care denota intentia salariatei si a colegilor sai de a se apara impotriva oricaror sanctiuni ce urmau a fi aplicate de societate prin sustinerea unor imprejurari neadevarate.

Mai mult, validitatea declaratiei colective este indoielnica, salariatul Bita D., prin declaratia din 18 august 2015 contestand semnatura aplicata in numele sau si sustinand ca nu a avut cunostinta de prevederile declaratiei prezentate de reclamanta.

Declaratia salariatilor potrivit careia nu au avut cunostinta de Regulamentul si de Procedura campaniei este un document preconstituit pentru a acoperi vinovatia in raport de fapta comisa, aspect care rezulta din urmatoarele circumstante: existenta campaniei era de notorietate, fiind intens promovata si aplicata, punerea la dispozitie a Regulamentului si a Procedurii campaniei in vederea cunoasterii acestora era, de asemenea, de notorietate, decizia de a nu scrie numele real in registrul de evidenta al voucherelor denota intelegerea faptei savarsite de reclamanta si intentia de a ascunde identitatea faptuitorului.

4 Considera ca sanctiunea a fost aplicata corect

La individualizarea sanctiunii, angajatorul a avut in vedere toate criteriile impuse de lege si imprejurarile in care fapta a fost savarsita, apreciind sanctiunea desfacerii contractului individual de munca, ca fiind sanctiunea corecta.

Sanctiunea nu este disproportionata prin raportare la conduita reclamantei, care nu a cooperat pe parcursul cercetarii sale disciplinare, sustinand, cu rea credinta, imprejurari neadevarate in speranta exonerarii de raspundere.

Mai mult decat atat, reclamanta a incurajat o parte dintre salariatii societatii sa adopte aceeasi conduita potrivnica, prin achiesarea la o declaratie colectiva ce sustine imprejurari neadevarate. Pe de alta parte, validitatea semnaturilor aplicate pe declaratie este incerta, dl Bita D., contestand semnatura aplicata pe declaratie in numele sau

La aprecierea gravitatii faptei a mai fost luat in calcul si faptul ca reclamanta nu a dat dovada de intelegere a abaterii savarsite si nici de regret pentru aceasta, conduita sa, initial cooperanta, devenind potrivnica pe parcursul cercetarii disciplinare, spre deosebire de conduita altor colegi ai sai care au recunoscut fapta si au dat dovada de regret cu privire la savarsirea acesteia.

Mai mult decat atat, desi initial a avut o atitudine corecta, recunoscandu-si fapta, ulterior a inteles sa conteste propriile sustineri si sa participe activ la un demers ce urmarea exonerarea de raspundere a tuturor salariatilor. Prin urmare, in ceea ce priveste rolul instructiv si preventiv al sanctiunii ce urma a fi aplicata cu privire la posibilitatea de reaparitie a abaterii, angajatorul a considerat ca acestea nu vor fi implinite prin aplicarea unei sanctiuni usoare.

In ceea ce priveste sanctionarea diferita a faptei de catre angajator, trebuie mentionat ca angajatorul a staruit la aplicarea criteriilor impuse de lege si a luat in considerare si circumstantele savarsirii faptei, daca fapta a fost savarsita in forma continua sau nu, si conduita salariatului ulterior savarsirii acesteia, pentru o justa individualizare si aplicare a sanctiunilor. Din nefericire,  din analiza tuturor acestor criterii a rezultat ca in cazul reclamantei se impunea aplicarea celei mai aspre sanctiuni disciplinare dintre cele prevazute de Codul Muncii.

Considera ca cererea de acordare de daune materiale si morale este neintemeiata

Reclamanta solicita daune materiale si daune morale, fara insa a motiva, proba ori cuantifica in vreun fel solicitarea.

Solutia de a concedia sau sanctiona un salariat nu constituie o fapta ilicita ei este o prerogativa a angajatorului prevazuta de lege.

Pe de alta parte, pentru a demonstra un prejudiciu, reclamanta trebuia sa probeze faptul ca actul de concediere a fost o fapta ilicita savarsita cu vinovatie, ca a existat un prejudiciu si ca intre fapta ilicita si prejudiciu a existat o legatura de cauzalitate.

Mai mult decat atat trebuie avuta in vedere si Decizia nr. 40/2007 data in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care s-a stabilit ca in cazul litigiilor de munca privind atragerea raspunderii patrimoniale a angajatorilor, daunele morale pot fi acordate salariatilor numai in cazul in care legea, contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca cuprind clauze exprese in acest sens.

In sustinerea celor mentionate in intampinare,  parata a depus la dosar inscrisuri atasate la filele nr. 46-93.

In drept, art. 194 alin. 1 lit. e, art. 205 Cod Procedura Civila, art. 40 alin. (1) lit e), art. 61 lit. a), art. 62 alin. (2) si (3), art. 63 alin. (1), art. 247-252 din Codul muncii.

Reclamanta S. M. a formulat raspuns la intampinare solicitand respingerea tuturor apararilor paratei ca fiind neintemeiate.

La cererea partilor au fost audiate in calitate de martori C. M. A., propusa de reclamanta ( fila 122 ) si C. M. A., propusa de parata ( fila 121 ).

S-a luat interogatoriul reclamantei la cererea paratei,  raspunsurile fiind consemnate la fila 119 dosar.

Tribunalul examinand probele administrate constata urmatoarele;

Prin Decizia nr. 4017/16.11.2015 parata a dispus concedierea disciplinara a reclamantei in temeiul art. 61 lit. a coroborat cu art. 248 alin 1 lit. e din Codul Muncii.

La luarea masurii disciplinare s-a avut in vedere procesul verbal nr. 2/26.10.2015 incheiat de Comisia de cercetare disciplinara.

Sanctiunea s-a luat ca urmare a participarii reclamantei in perioada 01.07.-30.07.2015 la campania \" V. asta la XXL te-nvartesti de o vacanta”, campanie la care angajatii magazinelor XXL M. Discount” nu aveau voie sa participe.

Reclamanta a sustinut ca decizia de concediere este netemeinica si nelegala intrucat: 1) nu s-ar fi realizat o cercetare disciplinara reala si obiectiva, 2) decizia nu reitereaza dispozitiile Regulamentului Intern,  ale fisei postului sau ale Regulamentului companiei care au fost incalcate; 3) nu au fost respectate dispozitiile art. 252 alin 2 lit. c din Codul Muncii si 4) sanctiunea aplicata a fost stabilita in mod netemeinic, fara respectarea principiului gradualitatii aplicarii sanctiunii precum si acela al sanctionarii unitare.

Tribunalul constata ca sunt nefondate,  in parte,  aceste sustineri ale reclamantei.

Astfel,  se constata ca decizia de concediere cuprinde descrierea faptei ce constituie abatere disciplinara la punctul B din decizie.

De asemenea, prin decizia de sanctiune sunt mentionate prevederile din Regulamentul intern cu privire la obligatiile salariatilor si raspunderea ce le revine in cazul nerespectarii acestora, prevederile Procedurii campaniei publicitare \"V. asta la XXL te-nvartesti de o vacanta”, prevederile Codului Muncii, prin reproducerea textelor legale din aceste acte care au fost incalcate de catre reclamanta si pe care se intemeiaza decizia de sanctionare

Asa cum rezulta din continutul contestatiei, din nota explicativa, reclamanta recunoaste ca a participat la campanie, dar sustine ca nu a luat la cunostinta de functionarea si procedura campaniei.

Sustinerile reclamantei nu sunt intemeiate intrucat pentru a participa la orice promotie organizata de societate trebuia sa detii un card de fidelitate, lucru interzis angajatilor magazinului. Reclamanta a detinut si folosit un asemenea card .

Totodata a fost prelucrata procedura campaniei si,  in calitate de participanta,  reclamanta a semnat pentru instruirea si insusirea documentelor prezentate asa cum rezulta din procesul verbal incheiat la data de 27. 06. 2015,  iar la numarul curent 6 este numele si semnatura acesteia ( fila 107 dosar ).

De asemenea, Regulamentul cu privire la participarea la aceasta promotie a fost afisat la sala de mese, iar la pct 2 al capitolului” Acoperire” din Procedura de implementare in magazine, pe prima pagina a documentului se specifica \" La aceasta campanie Nu pot participa angajatii magazinelor XXL M. Discaunt”.

Acest regulament al companiei a fost afisat la Biroul informatii, facturare si sala de mese, asa cum rezulta din declaratiile angajatilor O. M. si Baicoci M. ( filele 105-106 dosar).

Necunoasterea regulamentului de participare la promotie,  asa cum sustine reclamanta,  nu poate fi apreciata ca o cauza exoneratoare de raspundere disciplinara,  in conditiile in care reclamanta avea la dispozitie,  in modalitatile aratate,  de a lua la cunostinta de aceste reguli,  obligatia de cunoastere fiind stipulata in fisa postului.

Tribunalul retine ca nu sunt fondate nici afirmatiile reclamantei ca decizia nu cuprinde motivele inlaturarii apararilor formulate de ea in timpul cercetarii disciplinare.

Astfel, in decizia de concediere, la pct. K sunt consemnate motivele inlaturarii apararilor formulate de reclamanta in timpul cercetarii disciplinare.

Dispozitiile art. 252 alin 1 lit. c din Codul Muncii nu obliga unitatea la argumentare excesiva si in amanunt pe fiecare sustinere formulata de salariat in apararea sa, fiind suficienta aratarea motivelor care, in opinia societatii conduc la o alta situatie decat cea invocata de salariat in aparare.

Motivele pot fi expuse in mod sintetic, privind aspectele esentiale de natura a expune in modul clar pozitia unitatii fata de apararile salariatului.

Tribunalul constata ca nu sunt intemeiate sustinerile reclamantei precum ca nu s-a efectuat o reala cercetare disciplinara, obiectiva, bazata pe reala situatie de fapt.

Astfel, se apreciaza ca parata a respectat prevederile legislatiei muncii cu privire la modul cum s-a desfasurat cercetarea disciplinara, incepand cu decizia de numire a Comisiei in vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile constituita prin decizia nr. 2208/17.08.2015 si terminand cu raportul acestei comisii

In cadrul audierii de catre comisia de cercetare disciplinara, reclamanta a formulat si sustinut aparari cu privire la faptele imputate prin Referatul nr 3057/07.08.2015, fiind consemnate documentele si apararile acesteia in raport. In aceiasi masura, comisia de cercetare a analizat fiecare aparare a reclamantei, motivand pentru ce a inlaturat sustinerile acesteia.

Raportat la materialul probator administrat in cauza Tribunalul constata ca existenta faptelor retinute in sarcina reclamantei sunt dovedite.

Insa, cu privire la aplicarea sanctiunii, este obligatorie a se avea in vedere criteriile legale prevazute de art 250 Codul Muncii, respectiv conditiile concrete in care s-a savarsit fapta ce constituie abatere disciplinara.

In acest context, se apreciaza ca prerogativa disciplinara a angajatorului nu poate fi una absoluta, discretionara, oricare dintre sanctiunile disciplinare putand fi aplicata doar cu respectarea dispozitiilor legale in materie si in orice caz, aceasta nu poate inlatura prerogativa instantei legal investite cu solutionare a unui conflict de munca privind legalitatea si temeinicia unei masuri disciplinare de a verifica si modalitatea in care angajatorul a aplicat aceste criterii, in raport de gravitatea abaterii savarsite de catre salariat.

Tribunalul are in vedere si Decizia nr. 11/2013 pronuntata de recursul in interesul legii de ICCJ prin care s-a stabilit ca instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara.

Procedand in acest mod,  instanta procedeaza la echilibrarea raporturilor dintre parti, in sensul ca angajatului nu i se creeaza o situatie mai grea decat cea avuta anterior constatarii masurii disciplinare, insa asigura si realizarea scopului raspunderii disciplinare, in sensul ca. daca s-ar recunoaste numai dreptul instantei de a anula sanctiunea aplicata, angajatorul ar ramane nepedepsit, nemaiputandu-se aplica o noua sanctiune pentru aceiasi fapta.

In speta, Tribunalul constata ca sanctiunea aplicata reclamantei este prea severa, in raport de fapta retinuta, de circumstantele in care aceasta s-a produs, respectiv la aceasta campanie au participat toti salariatii, inclusiv cei din conducerea magazinului, asa cum rezulta din cele 2 declaratii de martori( filele 121-122 dosar) si avand in vedere ca, desi a existat o interdictie de a participa la aceasta campanie, nu s-a produs un prejudiciu societatii, intrucat regulile campaniei permitea obtinerea unor castiguri ( de regula modice -10 lei un vaucher) si in raport de conduita anterioara a reclamantei care nu a mai fost sanctionata disciplinar.

In consecinta, vazand si dispozitiile art. 250 Codul Muncii, Tribunalul va admite in parte actiunea,  va dispune anularea deciziei nr. 4019/16.11.2015 de desfacere disciplinara a contractului de munca.

Va dispune inlocuirea sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului de munca cu sanctiunea disciplinara prevazute de art. 248 alin. 1 lit. c din Codul Muncii,  respectiv reducerea salariului de baza cu 10% pe o durata de o luna. .

Avand in vedere ca reclamanta nu a solicitat repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere,  instanta este obligata sa se pronunta numai asupra cererilor cu care a

fost investita,  potrivit art. 9 Cod procedura civila,  cu respectarea principiului disponibilitatii ce guverneaza procesul civil,  astfel ca,  in baza art. 80 alin 3 Codul Muncii contractul de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

Va dispune plata drepturilor salariale de la data desfacerii contractului de munca si pana la incetarea de drept a contractului de munca, diminuate urmare a aplicarii sanctiunii de reducere a salariului de baza cu 10% pe o luna .

Va respinge capatul de cerere privind daunele morale,  avand in vedere solutia adoptata de instanta,  caz in care nu se justifica acordarea acestor despagubiri.

In baza art 453 alin 2 NCPC va compensa cheltuielile de judecata reprezentand onorarii avocat.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

 

Admis in parte contestatia formulata de reclamanta S. M. domiciliata in sat Potoceni, 5, in contradictoriu cu parata S. R. SRL cu sediul in Orasul Stefanestii de Jos,,  judetul I. .,

Dispune anularea deciziei nr. . 4017/16.11.201 de desfacere disciplinara a contractului de munca.

Dispune inlocuirea sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului de munca cu sanctiunea disciplinara a reducerii salariului de baza cu 10% pe o durata de o luna.

. In baza art. 80 alin 3 Codul Muncii contractul de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

Dispune plata drepturilor salariale de la data desfacerii contractului de munca si pana la incetarea de drept a contractului de munca, diminuate urmare a aplicarii sanctiunii de reducere a salariului de baza co 10% pe o luna .

Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat