Punctul de vedere al Parchetului de pe langa ICCJ cu privire la proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice


Textul integral al punctului de vedere al Parchetului de pe langa ICCJ:

a€śDoamnei,

Judecator FLORICA BEJINARU

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Stimata doamna presedinte,

Avem onoarea sa va comunicam urmatoarele observatii si propuneri referitoare la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice:

1. In articolul 51 se enumera categoriile de pensii ce se acorda in sistemul public, fara sa se prevada si pensia de serviciu.

Apreciem, ca se impune mentinerea pensiei de serviciu pentru judecatori si procurori, asa cum este reglementata in prezent de legea speciala, imprejurare justificata de statutul acestei categorii profesionale, statut recunoscut si reglementat similar in tarile europene (Marea Britanie, Luxembourg, Cipru, Elvetia, Italia, Ungaria, Portugalia, Slovenia).

Statutul diferit al magistratilor este determinat de importanta sociala a acestei categorii profesionale, de specificul activitatii a€“ judecatorii si procurorii avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice si a valorilor statului de drept, riscul pe care il implica exercitarea profesiei asupra sanatatii si nu in ultimul rand, de incompatibilitatile si interdictiile pe care le presupune aceasta profesie, legiuitorul interzicand exercitarea unor activitati producatoare de venituri, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Asadar, avand in vedere ca dispozitiile constitutionale si ale legilor speciale impun judecatorilor si procurorilor obligatii si interdictii severe, iar exercitarea profesiei atrage riscuri sporite, se justifica in mod obiectiv o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri, chiar in cadrul unei legi unice a pensiilor.

Printre conditiile speciale de pensionare pe care le implica acest regim juridic diferentiat, apreciem ca trebuie sa se regaseasca si aceea care sa permita pensionarea unui magistrat cu o anumita vechime in functia de judecator sau procuror, chiar daca acesta nu a implinit varsta standard de pensionare si nici nu a atins stagiul complet de cotizare, conditie pe care o prevede in prezent legea speciala si care este justificata de riscurile pe care le implica exercitarea acestei profesii asupra sanatatii.

De asemenea, este de mentionat ca principalul argument al mentinerii sistemelor de pensii speciale se refera la legalitatea existentei diferentelor dintre anumite categorii de asigurati sub aspectul regimului juridic de pensionare.

In acest sens se au in vedere urmatoarele dispozitii :

  • Directiva nr. 86/378/CCE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre femei si barbati in schemele ocupationale de securitate sociala, modificate de Directiva nr. 96/97/CE, care stabileste pilonul al II-lea si priveste schemele ocupationale (profesionale), reglementate prin legi speciale aplicabile militarilor, politistilor, magistratilor, etc.
  • Dispozitiile art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora a€žca urmare a aderarii, prevederile tratatelor Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderarea€ť ce se coroboreaza cu cele ale articolului 249 din Tratatul de constituire a Comunitatilor europene conform carora statele sunt obligate sa aduca la indeplinire prevederile tuturor directivelor europene.
  • Dispozitiile art. 6 pct. 4 din Carta europeana privind statutul judecatorilor stabilesc ca a€žstatutul garanteaza judecatorului care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carui nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de cel al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionalaa€ť.
  • Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor a stabilit, printre masurile care sa intareasca independenta magistratului si aceea ca statul este obligat sa vegheze ca remuneratia judecatorilor sa fie pe masura profesiei lor si a responsabilitatilor pe care si le asuma.
  • Decizia nr. 20/2000 a Curtii Constitutionale referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 198 din Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, articol care abroga dispozitiile referitoare la pensia de serviciu a magistratilor din Legea nr. 92/1992, republicata, in care Curtea retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna judecatorii si procurorii.
  • Decizia nr. 1007/2008 a Curtii Constitutionale prin care se retine faptul ca principiul egalitatii de tratament nu presupune omogenitate, astfel ca, in functie de situatiile avute in vedere, legiuitorul poate sa instituie reglementari separate, vizand sistemele de pensii europene.
  • Jurisprudenta Curtii Constitutionale, in deplin acord cu jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a statuat ca principiul constitutional al egalitatii in drepturi se traduce prin reglementarea si aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate in situatii juridice similare, precum si ca acest principiu nu este sinonim cu uniformitatea si ca pentru situatii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscandu-se astfel dreptul la diferente.
  • Carta Sociala Europeana, revizuita si ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999, stabileste ca a€žo diferenta de tratament pe motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata ca discriminatoriea€ť.

Ca urmare, existenta unor sisteme de pensii speciale aplicabile unor categorii sociale diferite, este nu numai legala, dar si in deplina concordanta cu prevederile internationale, inclusiv cele europene din aceasta materie. Motivul pentru care aceste sisteme diferite sunt acceptare la nivelul Uniunii Europene este determinat de faptul ca anumite categorii, printre care cele mai reprezentative sunt magistratii, militarii si politistii, au restransa exercitarea anumitor drepturi fundamentale, astfel incat se impune asigurarea unei compensatii echitabile.

Astfel, reglementarea speciala nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art. 16 din Constitutie si art. 2 lit. d din proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, in acest sens fiind, asa cum am aratat anterior, jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicabilitatea acestui principiu.

De asemenea, regimul juridic diferentiat al pensiilor nu contravine nici principiului unicitatii reglementat in art. 2 lit. a al aceluiasi proiect de act normativ, intrucat unicitatea, in opinia noastra, nu presupune o reglementare unitara care sa-i includa pe toti asiguratii, fara deosebire de importanta sociala a activitatii desfasurata de acestia, de incompatibilitatile si interdictiile la care sunt supusi, de riscurile si solicitarea neuropsihica, de cuantumul contributiei de asigurari sociale pe care o platesc lunar sau de privatiunile la care sunt supusi in timpul sau pe durata exercitarii functiei.

Apreciem ca principiul unicitatii trebuie interpretat in sensul aplicarii sistemului public de pensii pe intreg teritoriul tarii, a unitatii administrarii fondurilor obtinute de catre o singura institutie si nu in ultimul rand a dreptului de a avea o singura pensie.

In ceea ce priveste principiul solidaritatii sociale, consacrat in art. 2 lit. f al proiectului de Lege si care presupune ca anumite persoane fizice (asigurati) ce sunt amenintate de aceleasi riscuri, sa plateasca sume de bani in scopul constituirii unui fond comun a€“ fondul de risc este de mentionat ca nu toate persoanele incadrate in munca sunt amenintate de aceleasi riscuri, atat din punct de vedere al cantitatii lor, dar mai ales al efectelor pe care le au asupra celor asigurati. Astfel spus, nu toate categoriile de asigurati sunt solicitate de profesia pe care o desfasoara in aceeasi masura si nu au aceleasi riscuri ca un magistrat.

Prin urmare, argumentele anterior dezvoltare conduc la necesitatea mentinerii pensiei de serviciu, motiv pentru care consideram ca trebuie avute in vedere atunci cand se elaboreaza legea pensiilor.

2. Conform articolului 173 lit. d) din proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, printre categoriile de pensii stabilite prin legi speciale urmeaza sa devina pensii in intelesul acestei legi si pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea.

Personalul auxiliar de specialitate care functioneaza in cadrul compartimentelor auxiliare ale instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea si este format din grefier, grefier statisticieni, grefieri documentaristi, grefieri arhivari, grefieri registratori si specialisti IT.

Munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin pentru judecatori si procurori, competenta acestei categorii de personal si indeplinirea corecta a sarcinilor ce le revin jucand un rol important in buna desfasurare a intregii activitati a instantelor si parchetelor.

Instituirea pensiei de serviciu pentru grefieri (odata cu pensia de serviciu pentru magistrati) a aparut ca o necesitate izvorata din statutul profesional al acestora, care impune anumite interdictii relative, de exemplu la: exercitarea directa sau prin persoane interpuse a activitatilor de comert; participarea la administrarea ori la conducerea unor societati comerciale sau civile; indeplinirea calitatii de expert sau de arbitru desemnat de parti intr-un proces; indeplinirea oricarei alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice in invatamantul superior.

De aceea, pentru aceasta categorie profesionala, singura sansa de existenta in timpul activitatii este salariul, iar la retragerea din activitate, pensia, fara posibilitatea acumularii unor rezerve materiale pentru perioada ulterioara pensionarii.

Conform prevederilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, cu o vechime de cel putin 25 de ani in specialitate, beneficiaza, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, in cuantum de 80 % din baza de calcul reprezentata de salariul de baza brut lunar si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.

In consecinta, consideram ca se impune, pentru motivele aratate, mentinerea in conditiile actuale si a pensiei de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate care functioneaza in cadrul compartimentelor auxiliare ale instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea.

3. In articolul 54 din proiectul de Lege este reglementat dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale, inclusiv pentru cadrele militare si functionarii cu statul special, care au un stagiu minim de cotizare in specialitate, fara a legiuitorul sa-i prevada si pe magistrati.

In consecinta, propunem modificarea dispozitiilor in sensul introducerii si categoriei magistratilor, recunoscandu-se astfel si pentru judecatori si procurori stagiul minim de cotizare in specialitate.

Articolul 62 stabileste conditiile ce trebuie indeplinite de catre asigurat pentru a beneficia de pensia anticipata.

Astfel, in lumina dispozitiilor legale, se cuvine pensie anticipata cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei de pensionare a€“ 65 de ani, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decat stagiul de cotizare prevazut de lege, care este de 35 de ani. Facand un singur calcul aritmetic se poate observa ca magistratii nu ar ajunge sa beneficieze de aceasta categorie de pensie, intrucat, pentru a putea iesi la pensie la varsta de 60 de ani, ar trebui sa plateasca asigurari sociale pentru o perioada de cel putin 43 de ani, ceea ce ar impune sa desfasoare activitati remunerate inca de la varsta de 17 ani.

Ca urmare, apreciem ca, in aceasta materie, trebuie facute anumite circumstantieri in raport de diferitele categorii sociale, intrucat s-ar ajunge in situatia inechitabila ca magistratii sa nu poata beneficia de pensie anticipata, in conditiile in care la calcularea stagiului complet de cotizare nu se au in vedere si perioadele necontributive prevazute de articolul 49 din proiectul de lege.

Tot cu privire la pensia anticipata, consideram ca se impune si modificarea dispozitiilor alin(2) si al art. 62 pentru a se conferi si magistratilor sa beneficieze de dreptul la pensie anticipata, in baza stagiului minim de cotizare in specialitate, alaturi de cadrele militare si functionarii cu statut special.

Pensionarea anticipata partiala se acorda in baza stagiului minim de cotizare in specialitate, conform dispozitiilor art. 65 alin. (2), numai cadrelor militare si functionarilor cu statut special.

Ca urmare, propunem ca si categoria magistratilor sa se poate pensiona anticipat, in situatia realizarii stagiului minim de cotizare in specialitate.

Avand in vedere institutia pe care o reglementeaza dispozitiile art. 65, consideram ca o modificare a alin. (2) al acestui articol atrage si modificarea art. 99 alin. (2), in sensul includerii magistratilor, alaturi de cadrele militare si functionarii cu statut special, printre categoriile profesionale care au realizat stagiul minim de cotizare in specialitate si care contribuie la sistemul public de pensii, dupa implinirea varstei standard de pensionare si care beneficiaza de majorarea punctajului lunar, realizat in perioada respectiva, cu 0,5 %.

Apreciem ca se impune si modificarea art. 16 lit. b care prevede vechimea in serviciu doar pentru functionarii cu statut special si cadre militare, fiind exclusa categoria profesionala a magistratilor.

4. Dispozitiile tranzitorii reglementeaza in art. 175 institutia recalcularii pensiilor prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii cu respectarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Consideram ca aceste dispozitii contravin jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, intrucat legea ulterioara nu poate aduce atingere dreptului nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, precum si cerintelor legale de asigurare a stabilitatii raporturilor juridice (principiul securitatii raporturilor civile).

Altfel spus, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate in plata, chiar si atunci cand modul de calcul al pensiilor se modifica prin noua reglementare.

In acest sens, s-a pronuntat in mod constant Curtea Constitutionala.

Astfel, prin Decizia nr. 4612/2002, Curtea a retinut, analizand constitutionalitatea ordonantei ce prevedea suspendarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, ca: a€ždesi prin noua lege se reglementeaza un nou mod de calcul si de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite dupa data intrarii in vigoare a legii.a€ť

In aceeasi ordine de idei, prin Decizia nr. 375/2005 Curtea a statuat ca: a€žNoile reglementari nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, in privinta cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, incepand cu data intrarii in vigoare.a€ť

De asemenea, in Decizia nr. 120/2007 a Curtii se mentioneaza: a€žOperatiunea de recalculare priveste in mod inevitabil trecutul, pentru ca stagiul de cotizare a fost realizat in trecut, dar se efectueaza doar dupa data intrarii in vigoare a ordonantei si are efecte numai pentru viitor, pensia recalculata intrand in plata numai de la data emiterii deciziei. In cazurile in care din recalculare rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plati aceasta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fara a se aduce vreo atingere drepturilor legal castigate anterior.a€ť

In acelasi sens sunt si Deciziile nr. 57/2006 si 82/2009 ale Curtii Constitutionale.

Pe de alta parte, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza Buchen contra Cehiei, cauza Pravednaya contra Rusiei, cauza Andrejeva contra Letoniei) a retinut ca notiunea de bun (garantat de art. 1 din primul Protocol aditional la Conventie) inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel ca dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate.

In consecinta, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispozitie care sa conduca la desfiintarea unui drept castigat, atata vreme cat dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

Astfel, dreptul la pensie al fiecarui cetatean presupune ca toate categoriile sociale sa beneficieze de acest drept fundamental in functie de sistemul in care a activat, iar dupa dobandirea lui, nimeni sa nu mai poata fi deposedat de exercitiul acestuia.

5. Propunem completarea Anexei nr. 2 a€“ a€žLista cuprinzand locurile de munca incadrate in conditii specialea€ť cu mentionarea activitatilor desfasurate de judecatori, procurori si personalul auxiliar din cadrul autoritatii judecatoresti.

Consideram ca propunerea se justifica, in raport de continutul definitiei data locurilor de munca in conditii speciale din art. 3 alin. (1) lit. h) al proiectului de lege ca reprezentand a€žacele locuri de munca unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la conditiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toata durata timpului normal de munca, pot conduce in timp la imbolnaviri profesionale, la comportamente riscante in activitate, cu consecinte grave asupra securitatii si sanatatii in munca a asiguratilora€ť si de riscul profesional pe care il implica activitatile desfasurate de magistrati si personalul auxiliar de la instante si parchete.

6. Reglementand jurisdictia asigurarilor sociale, Proiectul se raporteaza in art. 154 alin. (2) si art. 158 la dispozitiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata si cu modificarile ulterioare, sens in care stabileste ca la nivelul instantelor se vor constitui complete specializate in conditiile acestui act normativ, precum si faptul ca prevederile noii reglementari se completeaza cu ale legii anterior mentionate, desi, in prezent, aceasta lege (Legea nr. 92/1992) este abrogata ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata si cu modificarile ulterioare. Astfel, urmeaza ca in cuprinsul actului normativ sa se faca referire la dispozitiile legii in vigoare, respectiv ale Legii nr. 304/2004, republicata si cu modificari ulterioare.

7. Proiectul actului normativ in discutie nu corespunde in mare parte nici normelor de tehnica legislativa, atat ca identificare, fundamentare si motivare, cat si ca impact socio-economic si financiar.

Au fost incalcate numeroase norme obligatorii de tehnica legislativa prevazute de Legea nr. 24/2000 (art. 6, art. 61, art. 20, art. 21 si art. 30).

Astfel, proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilite si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte (art. 6 alin. (1)).

Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare (art. 6 alin. (2)).

Evaluarea preliminara a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative si a celorlalte proiecte de acte normative reprezinta un set de activitati si proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvata a initiativelor legislative. Evaluarea preliminara a impactului presupune identificarea si analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative si bugetare pe care le conduc reglementarile propuse (art. 61 alin. (1)).

Evaluarea preliminara a impactului proiectelor de acte normative este considerata a fi modalitatea de fundamentare pentru solutiile legislative propuse si trebuie realizata inainte de adoptarea actelor normative (art. 61 alin. (2)).

Fundamentarea noii reglementari trebuie sa aiba in vedere atat evaluarea impactului legislatiei specifice in vigoare la momentul elaborarii proiectului de act normativ, cat si la evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementeaza (art. 61 alin. (3)).

Evaluarea preliminara a impactului este realizata de initiatorul proiectului de act normativ. In cazul unor proiecte de acte normative complexe, evaluarea impactului poate fi realizata, pe baza unui contract de prestari de servicii, de catre institute de cercetare stiintifica, universitati, societati comerciale sau organizatii neguvernamentale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare referitoare la achizitiile publice (art. 61 alin. (4)).

In activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curtii Constitutionale in acel domeniu, practica instantelor judecatoresti in aplicarea reglementarilor in vigoare, precum si doctrina juridica in materie.

Au fost incalcate si dispozitiile art. 21 privind raportul cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale, care arata ca solutiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie sa aiba in vedere reglementarile in materie al Uniunii Europene, asigurand compatibilitatea cu acestea.

Un aspect poate si mai negativ privind proiectul este lipsa oricarei evaluari preliminare a impactului legii, in special social si economic, in conditiile in care insusi obiectul de reglementare, implicatiile sociale si economice sunt majore.

Din acest punct de vedere solutiile legislative sunt complet nefundamentate si aleatorii, bazate in mod evident pe alte criterii decat cele de tehnica legislativa.

Cu deosebita consideratie,

PROCUROR GENERAL

LAURA CODRUTA KOVESI



Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat