Interventia secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Lidia Barac, in Plenul CSM cu privire la volumul optim de munca in instante


Interventia secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Lidia Barac, in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe marginea Raportului de monitorizare pe primul trimestru al anului 2010, cu privire la „Programul pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurare a calitatii in instante”

Doamna Presedinte,
Stimati membri CSM,
In sedinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 13.05.2010s-a hotarat amanarea discutarii Raportului de monitorizare pe primul trimestru al anului 2010, cu privire la a€˛Programul pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurare a calitatii in instantea€¯ aprobat prin Hotararea C.S.M. nr.2119/03/12/2009, in vederea exprimarii unui punct de vedere calificat asupra rezultatului evaluarilor efectuate de Dumneavoastra, consemnate in Raportul de monitorizare.
Scopul declarat al Programului derulat la nivelul instantelor judecatoresti este reprezentat de cresterea calitatii actului de justitie prin realizarea urmatorilor indicatori:
- reducerea numarului de termene in cadrul carora poate fi solutionata in medie o cauza, respectiv reducerea perioadei dintre termenele de judecata fixate dupa stabilirea primului termen de judecata;
- imbunatatirea calitatii redactarii/motivarii hotararilor judecatoresti;
- un studiu aprofundat al dosarelor de catre judecatori in vederea pregatirii sedintei de judecata;
- cresterea operativitatii in solutionarea cauzelor.
In aceste conditii, raportul de monitorizare trebuia sa consemneze modul in care Programul in discutie a contribuit la realizarea/imbunatatirea indicatorilor relevanti, meniti a sustine scopul demersului Dumneavoastra a€“ imbunatatirea actului de justitie la nivelul instantelor judecatoresti.
Ministerul Justitiei constata ca evaluarea realizata la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii nu surprinde eficienta Programului din perspectiva indicatorilor mentionati, care nu au fost evaluati in concret.
In raport cu durata programului (ianuarie a€“ martie 2010) consideram ca cel putin 4 indicatori puteau fi evaluati in concret, si anume:
- motivele de amanare a dosarelor in perioada ianuarie a€“ martie 2010, criteriu de natura a releva efectul Programului asupra studiului dosarelor de catre judecator in vederea pregatiriisedintei de judecata;
- calitatea motivarii hotararilor pronuntate in perioada ianuarie a€“ martie 2010;
- operativitatea in solutionarea cauzelor;
- natura si obiectul cauzelor care au influentat volumul de activitate in aceeasi perioada, respectiv cauzele care au determinat unele cresteri ale volumului de activitate la nivelul unor instante judecatoresti.
In absenta unei evaluari concrete nu se pot trage concluzii cu privirela eficienta Programului si, implicit, cu privire la necesitatea continuarii lui.
Mai mult, evaluarea in discutie arata lipsa de interes a magistratilor cu privire la programul derulat de Consiliul Superior al Magistraturii. Sustinem afirmatia prin aceea ca procentul de raspunsuri la chestionarul lansat de Consiliul Superior al Magistraturii este de 42,83% in raport cu totalul posturilor ocupate la instantele judecatoresti, distribuite pe cele trei grade de jurisdictie.
La aceasta se adauga procentul de raspunsuri furnizate cu referire la implementarea programului de normare a muncii, conducerile instantelor apreciind in proportie de peste 50% ca nu detin toate informatiile necesare pentru a putea gestionaefectele programului la nivelul instantelor.
Nu in ultimul rand, Ministerul Justitiei constata ca, Consiliul Superior al Magistraturii propune continuarea programului in raport, in principal, cu raspunsurile obtinute de la judecatorii de la judecatorii, omitandu-se raportarea acestui procent la procentul de raspunsuri la chestionar, de numai 41,71% inregistrat la nivelul Judecatoriilor.
Daca una din finalitatile urmarite de Program vizeaza degrevarea judecatorului de o incarcatura mare de dosare/sedinta de judecata, asa cum se sustine, se impuneau a fi evaluate in special raspunsurile oferite de tribunale, acestea fiind instantele care au cel mai mare grad de incarcare, fapt necontestat in Raport.
Ministerul Justitiei constata ca, la nivelul tribunalelor, sunt receptate raspunsuri care pun in evidenta carentele programului, efectele de blocaj al activitatii pe care acesta il genereaza.
Apoi, supraestimarea raspunsurilor judecatorilor cu functii de executie in detrimentul celor cu functii de conducere nu este fireasca, in conditiile in care conducerea judiciara a instantelor are competente legale clare in ceea ce priveste planificarea muncii, organizarea acesteia, presedintii instantelor exercitand toate functiile manageriale specifice. Atasat acestor atributii legea si ROI prevad raspunderea judecatorului cu functie de conducere in acelasi segment de activitate.
Sub aspectul continutului Programului,pe fond se constata ca toti respondentii afirma ca actualul sistem de incarcare pe judecator (3960 pct/judecator/ au in materie civilasi 3000 in materie penala) corespunde intr-o mica masura nevoilor de organizare a muncii.
Acest fapt demonstreaza ca Programul nu a avut o fundamentare realista si judicioasa in functie de categoriile de cauze, gradele de jurisdictie, natura sectiilor, structura diferita a instantelor.
Ministerul Justitiei constata, insa, ca raportul de monitorizare este edificator in privinta efectelor sale negative, constand in deplasarea primului termen de judecata in timp, cu consecinte asupra duratei de solutionare a proceselor si nivelului de satisfactie a justitiabilului.
In acest context, Ministerul Justitiei este ingrijorat de efectele Programului in privinta distribuirii inegale a justitiei in teritoriu. Astfel, Ministerul Justitiei nu poate accepta ca la nivelul unor instante primul termen de judecata, in materie penala a€“ recurs a€“ sa fie de 43 de zile in raport cu data inregistrarii dosarului, iar in materie civila a€“ fond a€“ de 64 de zile, apel a€“ 84 zile, recurs - de 75 zile, in materie comerciala (litigii supuse, in general cerintei celeritatii), de 53 zile (fond), 64 zile (apel), 70 zile (recurs) a€“ cifre semnalate la nivelul curtilor de apel a€“ in timp ce la alte curti termenele sunt de 10 zile (fond a€“ materie penala), 10 zile (apel a€“ materie penala), 10 zile ( recurs a€“ materie penala), 2 zile (fond a€“ civil), 10 zile (apel a€“ civil), 20 zile (recurs a€“ civil), 5 zile (fond a€“ comercial), 20 zile (apel a€“ comercial), 28 zile (recurs a€“ comercial).
In cazul tribunalelor (cele mai aglomerate instante) cifrele variaza si mai spectaculos de la 13 la 70 de zile (fond a€“ materie penala), de la 5 la 70 zile (apel- penal), de la 14 la 70 zile (recurs penal), de la 20 la 80 zile (fond civil), de la 12 la 90 zile (fond comercial);
La fel, in cazul judecatoriilor plajele de termene variaza de la 13 la 57 zile (penal), de la 15 la 95 zile (civil).
La toate acestea se adauga numarul mare al instantelor la care termenele ajung la 114 zile (Tribunalul Prahova), 169 zile (Tribunalul Alba), 119 zile (Tribunalul Bucuresti), 120 zile (Tribunalul Constanta), 162 de zile (Tribunalul Bihor), 170 de zile (Tribunalul Suceava), 210 zile (Tribunalul Bucuresti a€“ Sectia a VI a€“a), 200 de zile (Tribunalul Bacau), 136 zile (Judecatoria Galati), 144 zile (judecatoria sector 2 Bucuresti), 168 de zile (Judecatoria Cluj a€“ Napoca), 174 zile (Judecatoria Oradea).
Ministerul Justitiei considera ca asemenea rezultate nu pot fi apreciate decat ca negative, din prisma gradului de satisfactie a justitiabilului, arondat acestor jurisdictii.
Credem ca nu este intelept sa raportam analiza la media rezultata prin insumarea termenelor minime si a acelor maxime acordate de instanta in raport cu data inregistrarii dosarului, avand in vedere natura activitatii desfasurate de instantele judecatoresti si scopul acesteia. Actul de justitie, din perspectiva eficientei sale, trebuie sa fie unitar la nivel national.
Relativ la concluziile Raportului, Ministerul Justitiei nu poate accepta concluzia potrivit careia erorile programului au ca principala cauza numarul de locuri vacante la instantele la care Raportul face referire, intrucat concluzia nu are la baza nici un suport. Astfel, nu s-a verificat masura in care judecatorul este preocupat de gestiunea propriului volum de activitate, precum nici calitatea managementului judiciar la instantele mentionate, din perspectiva organizarii muncii, repartizarii personalului in cadrul instantelor, compunerii sectiilor, etc.
Apoi, imprejurarea ca, anterior derularii Programului in discutie, la aceleasi instante, nu s-a constatat depasirea excesiva a duratei termenelor acordate, ceea ce inseamna ca plafonarea numarului de dosare fixate la primul termen de catre conducerea instantelor/sectiilor a fost mult mai eficienta si rationala. Aceeasi situatie se constata si la instantele care nu au aplicat programul, desi si la acestea exista posturi vacante.
De aceea, credem ca raspunsul la intrebarea nr. 1 din chestionarul lansat de Dumneavoastra are valente pur generale caci, in adevar, se impune plafonarea numarului de dosare cu ocazia inregistrarii lor pentru primul termen de judecata, operatiune care pana in prezent s-a efectuat de conducerea instantelor:
Este greu de imaginat ca operatia de normare se poate realiza la nivel national, in raport cu structura instantelor din teritoriu, gradele de jurisdictie, natura cauzelor, volumul fluctuant de activitate in raport chiar cu unele zone geografice, dar, mai ales in absenta unor standarde de masurare a calitatii care sa asigure vizibilitatea calitatii activitatii desfasurate la nivelul instantei, anterior si ulterior implementarii Programului.
Acest ultim aspect a fost subliniat si in recomandarile expertilor consultati de Dumneavoastra la momentul conceperii Programului.
Acestea sunt motivele pentru care Ministrul Justitiei in mod repetat a subliniat iminenta blocarii activitatii instantelor, ca urmare a derularii in continuare a acestuia, aspect semnalat si de presedintii curtilor de apel, presedintii tribunalelor, la intalnirea cu membri Consiliului Superior al Magistraturii din luna martie 2010.



Servicii pentru Angajatori

Indiferent de marimea sau obiectul de activitate, uneori, companiile au nevoie si de ajutorul unor specialisti in dreptul muncii. Confruntarea cu probleme care decurg raporturile de munca cu salariatii, in special cele privitoare la incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea acestora, poate provoca pierderi financiare daca nu sunt abordate in mod corespunzator.
Sunt Angajator

Servicii pentru Salariati

Pentru multi salariati, drepturile legale si cele care decurg din contractul de munca (individual sau colectiv) sunt ingradite sau limitate in mod netemeinic, uneori abuziv, de catre cei care sunt obligati sa le respecte si, implicit, sa le acorde integral. Daca sunteti implicat intr-un conflict sau litigiu de munca, apelarea la un speciaslit, cel putin, va reduce stresul dvs.
Sunt Salariat